Linkuri accesibilitate

Lupta pe voturile regiunii transnistrene încinge spiritele la Chișinău


Recruți în Tiraspol

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și vă prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.

Din sumarul ediţiei:

Comisia Europeană a aprobat modelul certificatelor de vaccinare care vor permite libera circulație a persoanelor vaccinate în interiorul Uniunii Europene. Ce se va întâmpla cu cei care s-au vaccinat în Republica Moldova, în ce condiții vor putea ei călători în perioada următoare? Discuții în contradictoriu în jurul numărului și amplasării secțiilor de votare pentru regiunea transnistreană. Summitul G7, noi sancțiuni economice pentru regimul Lukașenka în Belarus și interzicerea fundației lui Alexei Navalnîi, în Rusia.

Lupta pe voturile regiunii transnistrene încinge spiritele la Chișinău
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct

***

Pentru început, o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.

Magistrații Curții de Apel Chișinău au respins joi cererea Platformei DA de a anula decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC) din 5 iunie cu privire la mărirea numărului de secții de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie. Instanța a spus că cererea este inadmisibilă, a anunțat liderul Platformei DA, Andrei Năstase. El a mai spus că reprezentanții partidului vor depune recurs la Curtea Supremă de Justiție, pentru că nu sunt de acord inclusiv cu deschiderea în premieră a câtorva secții de votare într-un teritoriu pe care autoritățile de la Chişinău nu-l controlează. Și Serviciului de Informații și Securitate a spus că deschiderea a trei secții, una în comuna Corjova și două în municipiul Bender, prezintă „riscuri de fraudare a scrutinului”. CEC a inclus deja pe agenda sa revizuirea deciziei. În total, pentru alegătorii din regiunea transnistreană au fost aprobate 44 de secții de votare, majoritatea fiind amplasate pe teritoriul controlat de autoritățile de la Chișinău, cu excepția secțiilor controversate. Detalii, în program.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat Guvernelor Republicii Moldova și Federației Ruse prima cauză privind discriminarea pe criteriu de origine etnică în exercitarea dreptului la libera circulație în regiunea transnistreană. Cazul, reprezentat de juriștii Asociației Promo Lex, prezintă situația cetățeanului Vardiașvili, care în iunie 2015 a fost „expulzat” de structurile de forță de la Tiraspol pentru 6 luni pe motiv că ar fi încălcat regulile de ședere, acesta fiind primul caz de „expulzare” a unui cetățean de la propriul său domiciliu. Cauza expulzării ar fi fost un ordin semnat de așa-numitul ministru de interne de la Tiraspol, potrivit căruia cetățenii de etnie caucaziană au dreptul de ședere limitat în regiunea transnistreană și nu poate depăși 10 zile. Un comunicat al Promo Lex notează că deoarece în Republica Moldova persoanele intern strămutate nu sunt protejate, reclamantul și-a amenajat un cort pe malul drept al râului Nistru, unde s-a aflat până la expirarea perioadei de „expulzare”.

Republica Moldova și Ucraina au convenit, prin schimb de note, recunoașterea reciprocă a certificatelor naționale de imunizare anti-COVID-19. Ucraina este cea de-a doua țară, după Ungaria, cu care Republica Moldova are o astfel de înțelegere. Ministerul de Externe anunță că a adresat demersuri similare României, Turciei, Cehiei, Greciei, Poloniei, Estoniei, Letoniei și Lituaniei.

Parlamentul European a aprobat miercuri certificatul digital al UE privind COVID, menit să faciliteze călătoriile în interiorul UE și să contribuie la relansarea economică a blocului comunitar. Certificatul urmează să fie utilizat începând cu 1 iulie, ceea ce ar scuti călătorii de carantine sau teste suplimentare. Acesta va arăta imunitatea purtătorului față de Covid-19 fie prin vaccinare sau infecție anterioară, fie prin rezultatul negativ al unui test recent.

Parlamentul European a cerut sancțiuni economice radicale împotriva Belarusului ca răspuns la represiunea din ce în ce mai mare împotriva simpatizanților opoziției, dar și după deturnarea avionului Ryanair aterizat forțat la Minsk pentru arestarea opozantului Raman Pratasevici. Sancțiunile ar trebui să vizeze companiile de stat din Belarus din industria petrolieră, potasiului, oțelului și prelucrării lemnului. Cooperarea cu băncile de stat din Belarus ar trebui oprită, iar țara - suspendată din sistemul bancar internațional SWIFT, se mai arată în rezoluția Parlamentului European.

Comunicatul summitul G7, încheiat duminică, anunță că marile puteri ale lumii se angajează să doneze împreună un miliard de doze de vaccin țărilor sărace și să facă în așa fel încât 40% din populația mondiala să fie vaccinată până la sfârșitul anului. Acestea vor efectua un transfer de tehnologie pentru a permite fabricarea vaccinurilor în țările sărace care ar putea să le producă. Liderii G7 au vorbit și despre un plan de infrastructură care ar mobiliza 40 de miliarde de dolari care să rivalizeze cu planul Chinei de a construi șosele și căi ferate către Europa pe rute ale vechiului drum al mătăsii. Țările G7 au mai cerut Chinei să respecte drepturile omului, iar Rusiei – să înceteze amestecul în Ucraina.

UEFA a anunțat joi că naționala de fotbal a Ucrainei poate păstra pe noul său tricou conturul hărții țării, incluzând Crimeea, în ciuda obiecțiilor din partea Rusiei, dar că trebuie să elimine un slogan care ar avea conotații politice. În afară de hartă, noul tricou al fotbaliștilor ucraineni pentru campionatul european de vara aceasta are pe spate sloganul „Slavă Ucrainei”, iar pe interior – sloganul „Slavă eroilor”. „Combinația specifică a celor două lozinci este considerată a fi în mod clar de natură politică, având o semnificație istorică și militaristă”, așa încât expresia „Slavă eroilor” trebuie eliminată, a spus UEFA. Rusia care a anexat Crimeea în 2014, a contestat noul tricou al naționalei ucrainene.

Prin decizia unui tribunal din Moscova, organizațiile legate de politicianul de opoziție Alexei Navalnîi, au fost catalogate drept „extremiste”, verdict care intră imediat în vigoare. Este încă o etapă în campania menită să interzică participarea în alegerile parlamentare din septembrie a aliaților lui Navalnîi. Persoanele asociate cu Fundația Anticorupție (FBK) a lui Navalîi și cu rețeaua acesteia de birouri regionale din Rusia, nu mai pot acum candida pentru funcții publice. Fundația lui Navalnîi a criticat constant regimul Putin, publicând o serie de investigații de mare succes despre presupusa corupție la nivel înalt. Rețeaua sa politică a avut un rol esențial și în promovarea strategiei „votului inteligent” - un proiect conceput pentru a promova candidații opoziției cu cele mai mari șanse de a-i învinge în alegeri pe cei apropiați Kremlinului. Susținătorii lui Alexei Navalnîi au spus că își vor continua eforturile pentru o schimbare în Rusia.

***

Parlamentul European a aprobat miercuri, definitiv, certificatul digital al UE privind imunitatea la COVID 19, menit să faciliteze călătoriile în interiorul UE și să contribuie la relansarea economică a blocului comunitar. El va arăta dacă persoana este vaccinată complet, dacă este imună în urma bolii sau dacă are un test negativ făcut într-un interval scurt de timp.

Va fi gratuit și va fi valabil în toate țările comunitare. În ceea ce privește tipul de vaccin administrat, este vorba despre cele omologate de Agenția Europeană pentru Medicamente – adică Pfizer/BionTech, Moderna, AstraZeneca și Johnson&Johnson. Țările europene au posibilitatea, individual, să accepte și alte vaccinuri – precum Sputnik V sau Sinofarm – care nu au fost omologate de Agenția Europeană pentru Medicamente. Alla Ceapai are detalii:

Toţi cetăţenii R. Moldova care se află legal pe teritoriul UE vor putea obține certificatul digital european privind Covid în aceleași condiții ca și cetățenii Uniunii Europene. Mai exact, ei ar urma să primească, din oficiu sau la cerere, actele cuprinse în sistemul digital, inclusiv certificatul de testare la Covid sau cel de vaccinare, în cazul în care s-au imunizat într-un stat membru al UE, ne-a comunicat Ministerul de Externe de la Chişinău.

În ce priveşte situația cetățenilor moldoveni care s-au vaccinat în R. Moldova, certificatele de imunizare eliberate de autoritățile sanitare moldovene nu sunt deocamdată echivalate cu cel digital european, dar diplomația de la Chişinău dă asigurări că depune eforturi ca să fie găsită o soluție. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Daniel Vodă, ne-a comunicat că se evaluează compatibilitatea certificatelor naționale de vaccinare cu cele europene şi că se poartă deja discuții la nivelul Comisiei Europene în vederea clarificării procedurii de echivalare:

„În cadrul discuțiilor respective s-a menționat că mecanismul de echivalare este în proces de elaborare de către Comisia Europeană, astfel, pentru moment, nefiind posibilă indicarea cu exactitate a eventualei durate și costurilor procesului de echivalare.”

Până la echivalare, deținătorii certificatelor de vaccinare emise de R. Moldova mai au totuși o opțiune. Ei pot solicita statului membru al UE în care călătoresc să le valideze certificatul de vaccinare şi să le elibereze unul compatibil cu cel european. Decizia va aparține exclusiv acelui stat, iar cererea ar putea fi şi refuzată. Certificate compatibile cu cel european le pot fi solicita atât cei care s-au imunizat în R. Moldova cu vaccinuri autorizate la nivel european, inclusiv de Organizaţia Mondială a Sănătății pentru utilizare de urgență, cât şi cei care s-au imunizat cu preparate autorizate în parte de statele membre ale UE. De exemplu, vaccinul rusesc Sputnik V nu este deocamdată omologat la nivel european, dar a fost autorizat de câteva state europene, inclusiv Ungaria.

Pentru a facilita circulația cetățenilor moldoveni, diplomația de la Chișinău cooperează şi bilateral cu diferite state pentru a obține recunoaștere reciprocă a certificatelor de vaccinare. Un astfel de agrement a fost convenit chiar azi, 10 iunie, cu Ucraina, de exemplu, precizează purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Daniel Vodă:

„Ucraina este cea de-a doua țară, după Ungaria, cu care Republica Moldova a convenit în plan bilateral, prin schimb de note, recunoașterea reciprocă a certificatelor naționale de vaccinare. Demersuri similare prin canale diplomatice au fost înaintate ministerelor afacerilor externe ale României, Turciei, Cehiei, Greciei, Poloniei, Estoniei, Letoniei și Lituaniei. Au anunțat despre recunoașterea unilaterală a certificatelor de vaccinare eliberate de autoritățile Republicii Moldova, care sunt conforme cu standardele Organizației Mondiale a Sănătății, următoarele țări: Bulgaria și Regatul Spaniei”.

***

La Tiraspol, liderul administrației transnistrene Vadim Krasnoselski a anunțat că regiunea transnistreană a cheltuit „sute de milioane” de ruble transnistrene pentru combaterea epidemiei de coronavirus. Krasnoselski nu a precizat suma alocată în acest sens anul trecut, subliniind doar că anul acesta bugetul regiunii prevede 300 de milioane de ruble, aproximativ 26 de milioane de dolari, pentru combaterea bolii. Anterior, șeful departamentului de externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev a declarat că anul trecut regiunea transnistreană a beneficiat de asistență externă pentru combaterea pandemiei în valoare de 330 de mii de dolari. Ignatiev nu a precizat de unde au venit donațiile, însă din informațiile apărute în mass media se poate vedea că asistența a venit partea OMS, a Delegației Uniunii Europene și a ambasadelor statelor occidentale acreditate în Republica Moldova. Ca donație din partea Federaţiei Ruse venite anul trecut, presa a relatat despre câteva partide de teste și echipamente de testare.

În ceea ce privește campania de vaccinare din regiunea transnistreană, Krasnoselski a anunțat că aproape 40 de mii de persoane au primit una sau două doze de vaccin. Populația din regiune este estimată la puțin peste 300 de mii de locuitori. În stânga Nistrului lotul de vaccin Sputnik V donat de Federaţia Rusă a fost epuizat și acum vaccinarea se face cu ser primit de Republica Moldova din donații internaționale. În mod normal, regiunea transnistreană primește 10 la sută din donațiile de vaccinuri care ajung în Republica Moldova. Nu și în cazul serului Sputnik V, când Transnistriei i-au revenit 31 de mii de seturi complete de vaccin, din cele 71 de mii care au ajuns în Republica Moldova. În luna mai Vadim Krasnoselski, după o vizită la Moscova, a anunțat un lot suplimentar de 10 mii de seturi de doze de vaccin rusesc care ar fi urmat să vină până la sfârșitul lunii mai, dar acel lot nu a mai ajuns, iar administrația de la Tiraspol nu a mai amintit de el.

Sunt valabile doar certificatele de vaccinare eliberate de autoritățile constituționale moldovene

După cum vă anunțam și mai devreme, Republica Moldova și Ucraina au convenit să recunoască reciproc certificatele naționale de imunizare anti-COVID-19.

Săptămâna trecută mai mulți locuitori ai regiunii transnistrene, vaccinați în stânga Nistrului, nu au fost lăsați de autoritățile ucrainene să traverseze frontiera în Ucraina. Aceștia au fost întorși înapoi și li s-a explicat că certificatul eliberat de spitalele din regiunea necontrolată de autoritățile Republica Moldova nu este valabil în Ucraina. Sunt valabile doar certificatele de vaccinare eliberate de autoritățile constituționale moldovene.

Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, transmite că subiectul ar urma să fie discutat la nivelul grupurilor de experți în domeniul sănătății de la Chişinău și Tiraspol, iar administrația transnistreană a trimis solicitări pentru a soluționa problema și participanților în formatul 5+2, inclusiv OSCE, dar și reprezentanților de la Chişinău ai Organizației Mondiale a Sănătății.

Corespondenții noștri în regiunea transnistreană au întrebat câțiva locuitori de la Tiraspol și Bender cum văd ei soluționarea acestei probleme.

Vox:

Mi se pare evident că este o consecință a agravării situației politice

- Nu cred că este corectă decizia – certificatul trebuie să fie valabil, fiecare persoană care a fost vaccinat cu un vaccin al unui producător certificat trebuie să aibă un certificat valabil oriunde și să poată traversa frontiera.

- Înțeleg dacă ar fi fost anumite probleme în cazul vaccinului Sputnik, dar aici e o altă poveste… Mi se pare evident că este o consecință a agravării situației politice și cred că trebuie să se discute subiectul în formatul de negocieri 5+2 unde participă și Ucraina, plus observatorii SUE și UE, OSCE și Rusia, ca să existe o poziție comună. Vaccinarea abia ia turații acum și situații în care oamenii nu pot traversa frontiera pot demotiva și mai mult pe cei care vor să se vaccineze, chiar și cu vaccinuri recunoscute de Organizația Mondială a Sănătății.

- Mie îmi pare foarte rău pentru oamenii care în astfel de situații devin ostatici ai acestui conflict nereglementat. Cred că trebuie de făcut tot ce se poate, și din partea OSCE, și din partea altor mediatori, pentru ca oamenii din regiunea transnistreană să aibă o viață normală.

***

La alegerile de la 11 iulie, alegătorii din regiunea transnistreană vor putea vota în 44 de secții de votare, a decis acum două săptămâni Comisia Electorală Centrală de la Chișinău. Ministerul Afacerilor Interne, în baza atribuțiilor ce îi revin conform prevederilor Codului electoral, va întreprinde toate măsurile necesare privind menținerea ordinii publice în localitățile unde își au sediul aceste secții de votare”. O coaliție civică pentru alegeri corecte a atenționat din nou asupra transportului de alegători la secțiile de votare – o practică semnalată în trecut mai ales în legătură cu locuitorii regiunii transnistrene, înclinați să voteze mai ales în favoarea partidelor sau candidaților cu vederi pro-ruse.

În premieră pentru Republica Moldova, la alegerile din 11 iulie ar urma să fie deschise două secții de vot în municipiul Bender și o secție în comuna Corjova, raionul Dubăsari, teritorii aflate în afara controlului autorităților constituționale. Decizia de a deschide secții de vot pe teritoriul necontrolat de autoritățile moldovene a început să provoace îngrijorări din momentul anunțării sale.

Vicepreședintele Parlamentului din partea Platfomei DA, Alexandru Slusari, a calificat drept hazardată decizia CEC. Alexandru Slusari crede că aceasta este una extrem de periculoasă și că ar fi rodul unei înțelegeri între reprezentanții PSRM și Federația Rusă, rolul ei fiind ar fi de a „spori ponderea electoratului de stânga”.

Și experții Promo-LEX sunt îngrijorați, spunând că decizia pune în pericol buna desfășurare a scrutinului, întrucât există riscuri de transport organizat al alegătorilor și corupere electorală. Experții organizației semnalează că Promo-LEX nu va putea delega observatori la secțiile din teritoriul necontrolat, pentru că are interdicție și dosar penal în regiune.

Iar premierul interimar Aureliu Ciocoi crede că deschiderea celor trei secții se poate face doar atât timp cât Misiunea OSCE poate garanta securitatea votului pentru a nu se periclita întregul proces electoral. Acesta cere Comisiei Electorale Centrale să se asigure că deschiderea celor trei secții de vot are și acceptul misiunii OSCE, Comisiei Unificate de Control și al pretinselor autorități de la Tiraspol.

Serviciul de Informații și Securitate de la Chişinău a emis o notă prin care a comunicat că deschiderea celor 3 secții de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului generează riscuri la adresa securității naționale. Președintele CEC Dorin Cimil a menționat că decizia privind deschiderea secțiilor de vot la Corjova și în municipiul Bender ar putea fi revizuită.

De ce și-ar fi dorit CEC să deschidă secții de votare în localități ce nu sunt controlate efectiv de autoritățile constituționale de la Chișinău? O întrebare la care a căutat răspuns Diana Răileanu:

La Bender, ar fi o premieră să funcționeze o secție de votare pentru alegerile din 11 iulie, în timp ce la Corjova încercările de până acum de a organiza o secție de votare funcțională au eșuat. Inițiativa CEC a fost criticată însă de Serviciul de Informații și Securitate care a avertizat autoritatea electorală că „se creează circumstanțe pentru fraudarea scrutinului la aceste secții de votare” și că există riscul să nu poată fi asigurată activitatea imparțială a membrilor secțiilor de votare sau prezența și securitatea observatorilor naționali și internaționali.

Și Biroul de Reintegrare și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu decizia CEC, precizând că „în caz de potențiale incidente, asigurarea ordinii publice ar putea fi problematică sau chiar imposibilă”. Temerea nu este lipsită de temei: la alegerile din 2009 miliția locală a sechestrat urnele de vot destinate secției electorale din Corjova, fiind astfel compromisă votarea pentru alegătorii din zonă. Iar în parlamentarele din 2019, structurile paramilitare transnistrene au confiscat tehnica de calcul și alte bunuri destinate pentru secția de votare din Hagimus, Căușeni.

În spațiul public, membrii Comisiei Electorale Centrale fac declarații contradictorii privind secțiile de votare din Corjova și Bender. În timp ce președintele CEC, Dorin Cimil, care nu a susținut inițiativa, spune că ar exista deja un proiect de modificare a hotărârii în cauză, secretarul autorității electorale, Maxim Lebedinschi, din partea PSRM, insistă că decizia ar fi fost coordonată cu Ministerul Afacerilor Interne și a regretat că a aflat care-i poziția SIS „dintr-un comunicat plasat pe internet”.

În prezent, autoritatea electorală este în așteptarea unui aviz din partea Comisiei Unificate de Control (CUC). Fostul membru al acesteia, Ion Leahu, crede puțin probabil ca experții din cadrul CUC să susțină decizia de a deschide secții de votare în cele două localități:

„La Corjova, noi de bine de rău avem primar, avem director de liceu, avem pedagogi, adică ai cu cine forma o secție electorală. Este important numai ca separatiștii să permită să activeze. Pentru că ani la rând, chiar dacă acolo se aduna întreaga componență a Comisiei Unificate de Control, veneau reprezentanți ai trupelor de menținere a păcii, separatiștii împiedicau și nu permiteau la Corjova să se desfășoare alegeri. Așa că dacă este atins un acord serios că procesul nu va fi împiedicat, la Corjova secție se poate de deschis. Evident că trebuie să existe și supravegherea trupelor de menținere a păcii.

La Bender este exclus. Noi acolo avem într-adevăr două școli, însă ei sunt într-o așa măsură suprimați încât este exclus ca ei să fie independenți. Noi nu putem acolo în deplină, să spunem așa, valoare să angajăm poliția să asigure securitatea la aceste sectoare. Poliția la fel este izolată în acțiunile sale la Bender.

Așa că procedează foarte corect cei care protestează, în special Serviciul de Informații și Securitate, care a demonstrat că acolo nu putem asigura nici securitatea, nici corectitudinea procedurii de votare.”

Analistul Ion Tăbîrță
Analistul Ion Tăbîrță

Analistul politic Ion Tăbîrță crede că intenția de a deschide secții de votare în Bender și Corjova nu ar fi lipsită de interes politic, în special din partea socialiștilor, care ar căuta astfel să ocolească prevederile legale ce limitează încercările de transportare organizată a alegătorilor. La scrutinele din ultimii ani, cetățenii moldoveni din stânga Nistrului au participat masiv la vot, iar unii au declarat, inclusiv postului nostru de radio, că au fost plătiți pentru a merge la scrutin.

Este o modalitate directă ca socialiștii să-și aducă la vot un număr cât mai mare de cetățeni moldoveni din stânga Nistrului...

„Este un caz fără precedent când anumite autorități și anumiți actori politici își bat joc de statalitatea Republicii Moldova. Pentru că să deschizi niște secții de votare pe un teritoriu necontrolat de Republica Moldova însemnă că în cel mai vădit mod fraudezi și nu respecți ceea ce însemnă statul Republica Moldova. Aici este evident că avem o anumită înțelegere, sau o comandă politică, convenită în exterior cu Rusia, pentru că regiunea, sau așa-numitele autorități de la Tiraspol nu ar permite așa ceva fără o comandă directă de la Moscova.

Cel mai important, dacă e să ne referim deja la procesul electoral de la aceste secții, este că nu vom putea vorbi că acest proces va fi unul corect, liber, neinfluențat. Aceasta este o modalitate directă ca socialiștii să-și aducă la vot un număr cât mai mare de cetățeni moldoveni din stânga Nistrului care evident vor vota pentru dânșii. Ei au încercat de vreo câteva ori să aducă cetățeni în mod organizat, însă anumiți actori politici nu au permis acest lucru. Și atunci, ei au hotărât să deschidă aceste secții de votare pe un teritoriu necontrolat, unde cei care nu au permis fraudarea să nu mai aibă acces.

Ceea ce se va întâmpla acum va fi organizat de către așa numitele autorități de acolo. Noi îi delegăm pe ei să ne organizeze un proces electoral. Este o modalitate sfidătoare de a percepe suveranitatea și independența Republicii Moldova.”

În opinia lui Ion Tăbîrță dacă CEC va rămâne pe poziții și va decide totuși să deschidă cele trei secții de votare în zona de securitate, hotărârea va însemna o sfidare a suveranității R. Moldova. De ce? Pentru că, practic, Chișinăul va accepta să lase la latitudinea autorităților nerecunoscute din stânga Nistrului organizarea scrutinului în cele trei secții de votare.

***

Ambasadorul Poloniei la Chișinău, Bartlomiej Zdaniuk, a vorbit despre provocările pe care le ridică conflictul transnistrean pentru Republica Moldova și dezvoltarea țării, într-un interviu cu Valentina Ursu.

Ambasadorul Poloniei la Chișinău, Bartłomiej Zdaniuk
Ambasadorul Poloniei la Chișinău, Bartłomiej Zdaniuk

Europa Liberă: Dle ambasador, se consideră că o problemă serioasă în calea dezvoltării R. Moldova este conflictul transnistrean. Dvs. ați amintit că ați reușit să convingeți Rusia să-și retragă trupele de pe teritoriul Poloniei. De ce nu se reușește acest lucru în R. Moldova și cum i-a reușit Poloniei să convingă să fie retrase trupele sovietice de pe teritoriul țării Dvs.?

Bartlomiej Zdaniuk: „A fost o cu totul altă epocă, a fost începutul anilor 90, când s-a destrămat, în primul rând, Uniunea Sovietică.”

Europa Liberă: Păi, dar tot de atunci s-a destrămat Uniunea Sovietică și armata ei a rămas pe teritoriul R. Moldova.

În R. Moldova a fost un război, lucru care nu s-a întâmplat în Polonia...

Bartlomiej Zdaniuk: „E o bună întrebare. Era clar că noi suntem o altă țară și fosta armată sovietică, care apoi a devenit armată a Rusiei, n-avea ce căuta aici, dar nici nu a avut atunci suficiente resurse pentru a face acest lucru. R. Moldova, fiind o fostă republică sovietică, sigur că amprenta, influența Federației Ruse, atunci încă, la primii ani de axistență în forma sa actuală, această amprentă a fost mult mai mare. În R. Moldova a fost un război, un schimb de focuri, lucru care nu s-a întâmplat în Polonia, n-a fost cazul. Nimeni din populația poloneză nu-și dorea ca această armată să rămână, fiindcă erau oameni străini pentru noi. Suntem pentru relații bune, dar vrem să fim independenți în casa noastră. În R. Moldova a izbucnit un conflict armat, care apoi s-a soldat cu semnarea unui acord în iulie 1992, dacă nu mă înșel...”

Ambasadorul Poloniei Bartłomiej Zdaniuk: Este greu să faci acum reformele nefăcute la timp
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:46:17 0:00

Europa Liberă: Mircea Snegur și Boris Elțin au semnat acel acord.

Bartlomiej Zdaniuk: „Exact. Atunci a apărut o temelie cât de cât juridică pentru prezența măcar a unei părți a acestor forțe în cadrul forțelor de pacificare.”

Europa Liberă: Dar Republica Moldova insistă de atunci și până astăzi ca Rusia să-și retragă armata.

Bartlomiej Zdaniuk: „Da, toate statele recunosc integritatea teritorială a R. Moldova, printre care și Polonia. Acum câțiva ani, când a fost adoptată hotărârea de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite, Polonia a cosponsorizat proiectul acestei hotărâri și noi susținem absolut toate demersurile făcute încă de summitul de la Istanbul, de la 1999 încoace, pentru ca aceste forțe să fie retrase.”

Europa Liberă: Ar putea să apară perspectiva soluționării conflictului transnistrean?

Bartlomiej Zdaniuk: „Cred că soluționarea conflictului transnistrean are mai multe dimensiuni: una internațională și alta internă. Cel puțin, așa se pare. Pot să vă asigur că partenerii internaționali sunt pentru ca acest conflict să fie soluționat. Dar și cetățenii R. Moldova ar trebui să dea răspuns la întrebarea: ce să facem noi, ce teme de acasă trebuie să facem ca și prin eforturile noastre să schimbăm această situație?

Europa Liberă: Apropo, agenții economici din stânga Nistrului exportă marea majoritate a producției pe piața UE.

O parte foarte importantă a soluționării conflictului transnistrean este apropierea între oamenii de pe ambele maluri...

Bartlomiej Zdaniuk: „Da, fiindcă regiunea transnistreană este și acoperită de zona de liber schimb care face parte din Acordul de Asociere și este evident că o parte foarte importantă a soluționării conflictului transnistrean este apropierea între oamenii de pe ambele maluri. Și această apropiere capătă și ea mai multe dimensiuni. Este vorba și de dimensiunea economică.

Este foarte bine că oamenii pot face business pentru a obține un venit și, totodată, pentru o mai bună înțelegere unii cu alții. Să nu credem că soluționarea va fi posibilă doar prin dispariția, într-o clipă, a unor oameni care controlează trecerea peste râul Nistru. Este necesară și apropierea între oameni și mă bucură faptul că aceasta are loc într-un mod susținut. E un lucru chiar poate foarte simplu, dar este o surpriză pentru mulți oameni care vin pentru prima dată în R. Moldova și care află că, de exemplu, o echipă de fotbal din zona transnistreană, ca să nu o numim, joacă în Campionatul R. Moldova, ba mai mult, este chiar campioană a R. Moldova.”

Europa Liberă: Este echipa Sherif.

Bartlomiej Zdaniuk: „Da, și participă la Cupa europeană. Deci, nu este poate un separatism atât de brutal și radical ca în alte zone postsovietice. S-a făcut deja mult și cred că este nevoie de abordare pe mai multe paliere. Prima este cea, bineînțeles, politică, dar trebuie să fie și cea socială și economică.”

***

Săptămâna trecută a fost la Praga, într-o vizită de trei zile, lidera exilată a opoziției belaruse, Svetlana Tihanovskaia, care a vizitat la sediul Europei Libere, acordând și un interviu televiziunii Current Time.

„Voi reveni în Belarus atunci când acesta va fi ultimul lucru pe care îl voi putea face pentru revoluție”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:36 0:00

Sancțiunile internaționale împotriva regimului Lukașenko au fost printre temele importate abordate de lidera opoziției belaruse la Praga. În interviu, Svetlana Tihanovskaia spune că un nou pachet de sancțiuni occidentale împotriva Minskului este acum în pregătire și urmează să fie anunțat până pe 17 iunie.

Svetlana Țihanovskaia: „Cu toții înțelegem că regimul trebuie blocat la nivel economic, astfel încât să nu existe nicio posibilitate să fie plătite miliția și armata. Acești oameni nu neapărat susțin sincer regimul, dar ei sunt obligați să execute ordinele. Și dacă vor fi impuse sancțiuni, atunci nu va exista o altă cale de ieșire decât inițierea unui dialog dintre reprezentanții regimului și societatea civilă. Este ceea ce încercăm să obținem, pentru a ajunge la alegeri noi, care să fie și corecte.”

Unul din aspectele rezistenței societății din belarus împotriva regimului Lukașenko își are sursele chiar în structurile de forță. Potrivit Svetlanei Tihanovskaia mulți angajați din sistem colaborează sub protecția anonimatului cu inițiativa opoziției BYPOL, care colectează și publică probe împotriva regimului de la Minsk.

Svetlana Țihanovskaia: „Avem o mulțime de informații din interiorul sistemului. Avem inițiativa BYPOL, care cooperează în permanență cu reprezentanți ai structurilor de forță. Acolo ajung înregistrări video despre tortură, unele informații interne, documente. Desigur, oamenii fac toate aceste lucruri absolut în secret, toți se tem că ar putea fi identificați, dar, oricum, oamenii continuă să comunice cu BYPOL, să ofere informații. La fel se întâmplă și cu nomenclatura. Acesta este unul dintre cei mai importanți factori ai unui viitor final pozitiv.”

În cadrul vizitei sale la Praga, Svetlana Tihanovskaia a participat și la un miting a diasporei belaruse ținut în capitala cehă și a avut un discurs în Senat, unde a îndemnat autoritățile cehe să susțină pachetul de sancțiuni economice împotriva regimului lui Lukașenko.

Insert: „Se pare că nimeni nu mai are nicio îndoială că acest regim este unul terorist și trebuie să fie oprit imediat. Nu am mai rămas iluzii că acest regim poate fi reeducat. Acesta ține ostatici și terorizează 9 milioane de belaruși. Pirateria de stat în cazul deturnării avionului nu poate fi abordată separat de fărădelegile cu care se confruntă belarușii începând cu vara trecută.

Îndemn Republica Cehă să abordeze o poziție fermă împotriva regimului ilegal și să se alăture pachetului patru de sancțiuni economice împotriva complicilor regimului și companiilor care îl susțin și să oprească colaborarea cu companiile de stat care îi persecută pe muncitori.”

Răspunzând, în interviul de la sediul Europei Libere, întrebărilor puse de public pe rețelele de socializare, Svetlana Tihanovskaia a spus că Crimeea aparține Ucrainei. Întrebată dacă nu a obosit de această confruntare, Tihanovskaia a spus că lucrul cel mai dificil este să vadă în fiecare zi cu câtă cruzime și nedreptate îi tratează regimul Lukașenko pe oamenii care au o altă opinie, și să primească știri despre sinucideri și tortură.

„Dar nu am obosit să lupt. Pentru că cruzimea lor, umilințele, tortura pe care le folosesc împotriva oamenilor mă obligă să merg mai departe”.

Svetlana Tihanovskaia a spus că va reveni în Belarus „atunci când acesta va fi ultimul lucru pe care îl va putea face pentru această revoluție, în sensul pozitiv sau negativ.”

Aici e Radio Europa Liberă

XS
SM
MD
LG