Gheorghe Cojocaru: „Dintr-o perspectivă istorică, revenirea la alfabetul latin și declararea limbii române drept limbă de stat a Republicii Moldova aproape trei decenii în urmă, la 31 august 1989, era nu numai o mare victorie pe terenul național și identitar, dar și un prim pas ferm și principial spre afirmarea drepturilor suverane și emanciparea de sub controlul metropolei sovietice.
Din același punct de vedere istoric, inconsecvența legiuitorilor în asumarea adevărului privind denumirea corectă a limbii a generat de atunci încoace o serie inepuizabilă de reacții speculative, dar și convulsii sociale, care nu fac decât să bulverseze procesul de reașezare spirituală și culturală, risipind în van energiile societații.”
Europa Liberă: Botezată și rebotezată de o manieră eufemistică, Ziua Limbii Române, iată, este sărbătorită astăzi, 31 august 2017, și în Republica Moldova, și în România.
Gheorghe Cojocaru: „Dacă anul trecut președintele de atunci, Nicolae Timofti, rostea de la tribună numele corect al limbii române, aceeași atitudine îmbrățișând și președintele Parlamentului, Andrian Candu, și prim-ministrul, Pavel Filip, astăzi, fenomenul dualității puterii de stat produce efecte controversate și chiar antagonice la cel mai înalt nivel politic.
În timp ce Guvernul și Parlamentul păstrează aceeași atitudine de respect față de ceea ce s-a realizat în domeniul construcției identitare din 1989 încoace, președintele Igor Dodon, de când s-a instalat mai ales la putere, e într-o campanie virulentă și permanentă împotriva limbii române și istoriei românilor. Printre puzderia de inițiative ale președintelui Dodon în cele câteva luni de când este la putere, istoria recentă va reține și intenția sa de a renunța la alfabetul latin și de a reveni la cel de până la 1989. Iată așa arată astăzi Ziua Limbii Române la Chișinău...”
Europa Liberă: Cum credeți, de ce se întâmplă toate acestea, de ce mereu factorul politic interferează în această sferă fragilă a culturii și identității, chiar dacă s-a angajat cu diverse ocazii să nu bată monedă pe seama aceastui subiect?
Gheorghe Cojocaru: „Este dificil de dat un răspuns exhaustiv, pentru că, aruncând o scurtă privire retrospectivă asupra istoriei recente a Republicii Moldova, ar trebui de pus unor capete politice, mai curând, o diagnoză: o cruntă incultură istorică și civilizațională este cea care le macină, adeseori, ca o boală incurabilă, producând mutații patologice care, cu regret, se reproduc în lanț în toate celulele societății.”
Europa Liberă: Ce ar trebui să facă societatea în acest caz, cum să reacționeze?
Gheorghe Cojocaru: „Înainte de toate, să nu tolereze ignoranța, agresivitatea și obscurantismul unor înalte fețe ajunse în scaunele puterii și să nu ezite să sancționeze prompt acest tip de conduită prin toate mijloacele legale, îndreptățite.”
