Corpul de experți care ghidează statele membre ale Consiliului Europei reglementarea măsurilor anti-corupție a publicat recent raportul său pentru anul 2019. Depolitizarea justiției și codul de conduită al parlamentarilor sunt principalele restanțe ale Moldovei, arată raportul GRECO pe anul 2019.
Europa Liberă: Gianluca Esposito, analizând ultimul raport al GRECO (publicat acum câteva zile), care se referă la judecători, procurori și parlamentari, avem plăcuta surpriză să găsim România, în premieră, în topul primelor 3 țări care au implementat recomandările GRECO referitoare la judecători. Ce credeți, cui se datorează acestă evoluție?
Gianluca Esposito: „După cum știți, în 2017-2018 România a fost ținta unei evaluări extraordinare, așa numita procedură ADOC, perioadă în care GRECO a remarcat că România a regresat în privința standardelor anticorupție. Când am decis inițierea procedurii ADOC, în România era o situație pe care noi am considerat-o urgentă. De atunci încoace însă, lucrurile au reintrat în matca normalității, iar asta explică și datele statistice pozitive pe care le-ați citat din raportul nostru.”
Europa Liberă: Deci singurul lucru de care a fost nevoie a fost voința politică?
Când există voință politică într-o țară, acea țară reușește să aplice cam toate recomandările
Gianluca Esposito: „Am convingerea că de cele mai multe ori doar de asta este nevoie, în orice țară. Sigur, sunt și chestiuni tehnice care nu au de-a face cu voința politică, ci cu elaborarea tehnică a cadrului legislativ, pentru ca sistemul să fie pliat la standardele GRECO, dar atunci când există voință politică într-o țară, atunci acea țară reușește să aplice cam toate recomandările și să se alinieze la cât mai multe standarde anticorupție.”
Europa Liberă: Și totuși, în ansamblu, în anul 2019, România are cel mai mic scor de implementare, practic este țara codașă la implementarea recomandărilor Greco referitoare la judecători, procurori și parlamentari.
Gianluca Esposito: „Da, sigur, nimic nu este perfect. România se mișcă în direcția bună, dar mai e cale lungă până la rezultate mulțumitoare. Am avut o pauză din cauza pandemiei, dar vom relua întâlnirile în acest dosar în partea a doua a anului.”
Europa Liberă: Pentru cetățeni pare totul foarte abstract. Dați-ne câteva exemple de recomandări care nu au fost aplicate și ce consecințe are neaplicarea lor pentru cetățeni.
Gianluca Esposito: „Un cadru de comportament etic pentru parlamentari, de exemplu, publicarea averii, evitarea conflictului de interese. În ce privește justiția, problema o reprezintă independența. Orice măsură care se ia și care are impact într-un fel sau altul asupra independenței justiției este un semnal de alarmă pentru noi. Acum doi ani a fost un astfel de caz. Acum acele procese s-au oprit și noi sperăm să se meargă în direcția bună. Fără standardele noastre corupția s-ar răspândi cu ușurință. Apoi balanța între puteri ar fi dezechilibrată. Dacă, de exemplu, ai o justiție care este dependentă de voința politică a celor de la putere la un moment dat, aceea nu va mai fi o justiție independentă. Pot apărea situații în care lupta împotriva corupției poate fi folosită pentru a câștiga capital politic. Dacă una dintre puterile dintr-un stat le capturează pe celelalte, atunci sistemul se dezechilibrează, iar asta are impact asupra vieții tuturor cetățenilor din acea țară.”
Europa Liberă: Datele din raportul Dvs. poziționează Moldova în plutonul codașilor.
În Moldova principala problemă este independența justiției
Gianluca Esposito: „În Moldova principala problemă este independența justiției. Țara trebuie să meargă mai departe cu reformele pentru depolitizarea justiției. Mă refer mai ales la Consiliul Superior al Magistraturii. De asemenea, referitor la parlamentari, trebuie reechilibrată balanța puterilor din stat și să nu existe conflicte de interese. Așteptăm adoptarea Codului de conduită al parlamentarilor, cooperăm cu autoritățile de la Chișinău în acest sens și sper să avem rezultate bune.”
Europa Liberă: Ce explică diferența dintre Finlanda, țara cu cea mai mare rată de aplicare a recomandărilor GRECO și Republica Cehă, țara cu cele mai puține recomandări puse în practică? Ambele sunt state membre ale Uniunii Europene și ne-am aștepta să aibă același nivel al standardelor privind corupția.
Gianluca Esposito: „Înainte de toate, GRECO nu face comparații, ci analizează fiecare țară în mod individual. Pentru mine, cheia este voința politică. Finlanda a demonstrat voință politică și a aplicat toate recomandările noastre. La fel și Norvegia. Alte state se chinuie să aplice măcar o parte dintre ele. Nu are nici o importanță dacă sunt sau nu membre ale UE. Nimeni nu este imun la corupție. Orice țară ar trebui să aplice recomandările noastre. Sunt chestiuni de bun simț. De exemplu, dacă am acțiuni la o fabrică de bauturi răcoritoare, nu ar trebuie sa fiu raportorul unei legi care reglementează cum se vând băuturile răcoritoare. La fel în ceea ce privește relațiile cu lobbyștii. Nu e nimic rău în a avea relații cu lobbyștii. Dar aceste relații trebuie să fie transparente. Se uită ideea principală: statele și-au asumat aceste angajamente, nu noi le-am obligat. Uneori statele iau măsuri după ce izbucnește un scandal pentru chestiuni pe care noi le-am semnalat cu mult timp înainte. Or, noi am prefera să nu se ajungă la asta.”
