În această săptămână, Fondul Monetar Internațional a aprobat reluarea finanțării Republicii Moldova, cu precizarea că în 2019 va putea fi eliberată o tranșă de 46,5 milioane de dolari, iar următoarea - la începutul anului viitor. Rezultatele vizitei FMI la Chișinău și demisia procurorului general Eduard Harunjen reprezintă subiectele retrospectivei săptămânale.
De reluarea programului de finanțare din partea Fondului Monetar Internațional depinde și deblocarea sprijinului macrofinanciar de o sută de milioane de euro, înghețat în vara anului trecut de Uniunea Europeană. Șefa guvernului de la Chișinău, Maia Sandu, a precizat că în schimbul acordului cu FMI, Executivul s-a angajat să facă o serie de ajustări la politica fiscală, să asigure sustenabilitatea finanțelor publice și să reabiliteze sectorul financiar-bancar.
Jurnalistul Ion Preașcă de la Mold-street.com, specializat pe teme economice, spune că angajamentele asumate de guvernare, chiar dacă la prima vedere par împovărătoare, nu sunt imposibil de îndeplinit:
„Ele, în principiu, nu se deosebesc de cele din anii precedenți - de exemplu, ca să fie sustenabilitatea finanțelor publice, adică Guvernul să planifice și să cheltuiască corect banii și să poată strânge acești bani. O altă parte este cu sectorul bancar, unde mai sunt necesare anumite reforme și ele se fac. Eu nu văd ceva deosebit care să creeze probleme pentru Guvern, pentru că, în principiu, cu anumite corectări și rectificări, se poate rezolva situația.
E adevărat că încă nu știm clar rezultatele evaluărilor, fiindcă aceeași reformă fiscală, aceeași reformă a salariului a creat anumite presiuni asupra bugetului și era clar că reducerea poverii fiscale a dus la aceea că se adună ceva mai puțini bani la buget din anumite contribuții, dar sperăm că datorită înțelegerii cu FMI va fi deblocată finanțarea externă. Cred că problemele acestea vor fi atenuate și nu vor apărea probleme pentru buget”.
La conferința de presă comună cu premierul Maia Sandu, șeful echipei de experți ai FMI, Ruben Atoyan, a atras atenția că s-au înregistrat progrese modeste în investigarea furtului bancar și că în programul convenit cu executivul de la Chișinău se conțin măsuri ce țin de recuperarea banilor furați.
Tergiversarea investigării fraudei bancare a reprezentat unul dintre reproșurile formulate în adresa fostului procuror general, Eduard Harunjen, care joi și-a anunțat demisia. În opinia președintei Centrului de Investigații Jurnalistice, Cornelia Cozonac, doar plecarea lui Eduard Harunjen de la Procuratură nu va schimba lucrurile în cadrul sistemului:
„Problema nu e ca să scăpăm mai repede de cei care sunt acum, dar pe cine punem în loc, cine va cerceta schemele de corupție, și crima organizată, și alte infracțiuni care s-au comis și care, probabil, și acum se mai comit. Actuala putere trebuie să dea, de fapt, un semnal foarte clar că vine cu oameni profesioniști în toate structurile de stat și mai cu seamă în organele de drept, și mi se pare semnalul acesta încă nu foarte ferm din partea guvernării, pentru că încă nu am văzut oameni noi la conducerea organelor de drept, în justiție, și asta, dacă va dura, va crea deja o stare de neliniște în societate.
Cei mai mulți dintre procurori stau într-o stare de frică, decât cu dorința de a lucra profesionist, pentru că toți au schelete prin dulapuri...
În Procuratură este foarte important să vină oameni care pot să organizeze lucrul, care pot să încurajeze procurorii să lucreze, pentru că cei mai mulți dintre procurori stau acum într-o stare de neclaritate, cu sabia lui Damocles deasupra capetelor lor și toată lumea este, așa, într-o stare de frică mai degrabă, decât cu dorința de a lucra profesionist, pentru că toți au schelete prin dulapuri”.
Astăzi, deputații Blocului ACUM au inițiat un proiect de lege care să permită președintelui țării să numească un procuror general interimar până la organizarea concursului și numirea unui nou procuror șef. Actuala majoritate parlamentară i-a reproșat, între altele, lui Eduard Harunjen că ar fi fost în cârdășie cu deputați din fosta guvernare democrată.
![Viorel Gîrbu: „Guvernarea [de la Chișinău] ar trebui să facă ordine în finanțele publice”](https://gdb.rferl.org/8377DC02-0347-46C5-BACD-A1B43D27EACB_w100_r1.jpg)
![Viorel Gîrbu: „Guvernarea [de la Chișinău] ar trebui să facă ordine în finanțele publice”](https://gdb.rferl.org/8377DC02-0347-46C5-BACD-A1B43D27EACB_w33_r1.jpg)
