Guvernatorul Băncii Naționale, Sergiu Cioclea, a ținut astăzi un discurs despre starea sectorului bancar din R. Moldova, atingând în profunzime sau în treacăt subiecte ca raportul Kroll, starea finanțelor băncii și relatările din presă despre mărimea salariilor la BNM.
Audierea de astăzi a guvernatorului în Comisia parlamentară pentru buget a avut mai multe pretexte, dar s-a centrat pe subiectul fraudei bancare. Preocuparea de bază e de ce nu se reuşeşte recuperarea furtului, la aproape patru ani de la comitere şi în ciuda unei anchete detaliate Kroll în relevanţa căreia nimeni la Chişinău nu îndrăzneşte să se îndoiască? Iar presupunerea ce a sunat şi în audierea de astăzi, prin vocea deputaţilor de opoziţie, e că din complicitatea organelor de anchetă cu cei de la putere care ar fi contribuit la pregătirea şi înfăptuirea jafului.
Avansarea în investigare e una din condiţiile UE pentru debursarea ajutorului de 100 de milioane de euro, dar deocamdată R. Moldova adună doar critici.
Ce le-a povestit guvernatorul deputaţilor din comisie?
În primul rând, că BNM a prezentat companiei Kroll toate informaţiile pe care le-a avut la dispoziţie despre furt, iar elementele lipsă, despre care a pomenit la un moment dat compania, s-ar datora refuzului de a colabora al unor state, guvernatorul pomenind Ciprul şi Rusia.
La fel, Cioclea a avansat un nou termen pentru punerea la punct la Chişinău a unei strategii de recuperare în baza concluziilor Kroll. Începând cu decembrie 2017, când BNM a publicat o primă informaţie din raport, autorităţile au tot decalat de la lună la lună acest termen, lăsând impresia că poate dura la nesfârşit. Totul e din cauza întârzierii cu care, spune guvernatorul, Kroll ar fi pus la dispoziţia autorităţilor raportul final. Sfârşit de mai - început de iunie ar fi noul reper temporar când Procuratura ar putea avea o strategie de recuperare.
Cioclea şi echipa sa de la BNM spune că e greşit să se afirme că până în acest moment nu s-ar fi recuperat nimic din furt. Statul şi-ar fi întors un miliard de lei...
În fine, Cioclea şi echipa sa de la BNM spune că e greşit să se afirme că până în acest moment nu s-ar fi recuperat nimic din furt. Statul şi-ar fi întors un miliard de lei, iar cea mai mare parte ar fi credite restituire de foştii beneficiari, nu bani obţinuţi din vânzare de proprietăţi ale băncilor falite, mai afirmă cei de la BNM.
Încă un element nou ce s-a aflat cu prilejul audierii de astăzi a guvernatorului e că autorităţile de la Chişinău au cerut companiei Kroll să depersonalizeze raportul, pentru a face posibilă publicarea lui integrală. Deşi nu e limpede ce ar da o astfel de publicare.
Vorbind despre treburile din interiorul băncii, guvernatorul a recunoscut că instituţia se confruntă cu pierderi, dar a spus că acesta ar fi costul menţinerii unui leu puternic. Experţii, pe de altă parte, găsesc periculoasă situaţia, deşi spun că lucrurile se vor clarifica luna viitoare, când BNM îşi va publica raportul financiar.
Cioclea s-a lăudat şi că a reuşit să oprească fluctuaţia cadrelor din instituţie şi că a pus la punct un sistem transparent de salarizare în interiorul instituţiei. Confruntat el însuşi cu criticile presei că ar avea unul din cele mai mari salarii raportate la PIB pe cap de locuitor din întreaga regiune, Cioclea a lăsat să se înţeleagă că găseşte importantă o altă comparaţie, cea cu salariile de pe piaţa internă. Banca centrală ar fi obligată să-şi plătească angajaţii mai bine decât băncile comerciale, afirmă guvernatorul, spre protestul experţilor care spun că, dimpotrivă, salariile din băncile comerciale în R. Moldova ar fi exagerate, pe măsura hazardului la care s-ar deda cei ce acceptă riscurile unei astfel de poziţii.
