Guvernul a aprobat azi modul în care va desemna cei doi candidați ai săi la funcția de judecător al Curții Constituționale. Candidații vor fi selectați prin concurs de către o comisie, din care va face parte prim-ministrul, ministrul Justiției, secretarul general adjunct al Guvernului, avocatul poporului sau un reprezentant delegat de Ombudsman. În comisie vor fi și doi reprezentanți ai societății civile, un fost judecător al Curții Constituționale cu reputație ireproșabilă și un doctor în drept cu reputație ireproșabilă.
Teoretic, Guvernul putea numi chiar azi cei doi judecători ai Curții Constituționale din partea Executivului. Nu există norme legale ce ar condiţiona numirea magistraţilor printr-un concurs. Totuşi, prim-ministra Maia Sandu a decis să instituie o comisie din care să facă parte persoane cu „reputație ireproșabilă” care va desfășura un concurs public. Comisia din care fac parte preponderent persoane din afara politicului va fi asistată şi de un psiholog, a spus Maia Sandu:
„Pentru noi e tare important ca aceşti judecători pe care îi vom delega la Curtea Constituţională să fie oameni incoruptibili, oameni cu caracter, care să aibă curaj să implementeze legea chiar şi atunci când unii politicieni vor încerca, dacă asta se va întâmpla, să-şi impună deciziile. Este o practică împrumutată din experienţa României. Atunci când am vorbit cu oamenii care au pus baza DNA-ului, ne-au spus că la interviuri au participat şi psihologi care au vorbit anume despre această capacitate a oamenilor de a rezista la tot felul de tentaţii, influenţe.”
Concursul va avea două etape: competiţia dosarelor şi interviul, fiind precedate de verificarea compatibilităţii candidaţilor, iar integritatea şi notorietate vor fi criterii obligatorii, a mai precizat Sandu:
„În situaţia în care se vor descoperi lucruri care denotă activităţi ilegale, averi şi venituri proveniența cărora nu poate fi justificată, atunci asemenea persoane nu vor fi admise.”
Amintim că cinci din şase judecători ai Curţii Constituţionale au demisionat in corpore joia trecută, la trei săptămâni de la deciziile instanței de a cere dizolvarea Parlamentului şi a declara Guvernul instalat de Blocul ACUM şi PSRM ilegal, decizii contestate de Comisia de la Veneţia. Preşedintele Înaltei Curţi, Mihai Poalelungi, a demisionat înainte de avizul critic al Comisiei de la Veneţia.
Doi judecători ai Înaltei Curţi urmează a fi numiţi de Parlament, doi de Guvern şi doi de Consiliul Superior al Magistratului.
Cabinetul de miniștri a avizat azi şi inițiativa unui grup de deputaţi de modificare a Legii cu privire la Procuratură. Iniţiativa prevede între altele anularea condiției privind experiența de cel puțin cinci ani pentru candidații la funcția de procuror general, precum şi posibilitatea ca această funcţie să fie ocupată de o persoană care nu deţine cetăţenia R. Moldova. Sandu a dezminţit informaţiile apărute în presă precum că ar fi invitat-o la funcţia de procuror General pe Laura Codruţa Kovesi, fosta şefă a DNA din România:
„Nu am invitat-o în calitate de procuror general. Mi-am exprimat dorinţa să am o discuţie cu ea pentru a înţelege mai bine cum trebuie promovate reformele în domeniul justiţiei şi lupta împotriva corupţiei.”
Maia Sandu a precizat că modificarea Legii procuraturii urmează a fi votată în Parlament, iar socialiştii nu ar sprijini deocamdată ideea unui procuror general care nu are cetăţenia R. Moldova.
Vicepremierul şi Ministrul de Interne Andrei Năstase a cerut luni Procuraturii să inițieze demersuri legale vizând „spălarea de miliarde și corupția la nivel înalt, în cazul unor judecători și procurori implicați în activități ilicite”, între care şi șefa interimară a Procuraturii anticorupţie, Adriana Beţişor. Procuratura Anticorupție a respins însă acuzaţiile anunţând că va desfășura, „în mod urgent, o anchetă internă, în cadrul căreia va putea oferi toate explicațiile necesare în vederea infirmării acuzațiilor aduse”.
