Statul moldovean pune la bătaie în jur de 88 de milioane de lei (fără TVA) pentru studiul de fezabilitate al primei șosele de mare viteză din istoria Republicii Moldova – autostrada A8 Ungheni-Chișinău-Odesa.
Licitația publicată pe 14 august în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene prevede că studiul – care ar trebui să stea la baza viitoarei autostrăzi – trebuie predat până pe 30 septembrie 2027.
Abia apoi, dacă R. Moldova va găsi banii pentru construcția efectivă, va putea fi lansată și licitația de construire a drumului.
Studiul de fezabilitate vizează doar primul segment al autostrăzii Ungheni-Chișinău-Odesa, un proiect promis de toate guvernările de la Chișinău din ultimii ani.
Drumul de mare viteză ar urma să continue autostrada A8 din România, care va traversa Prutul pe podul de la Ungheni.
Proiectul românesc se află în fază mai avansată: lucrările la pod sunt deja realizate în proporție de 50%, iar contractul de execuție al autostrăzii, inclusiv 5 kilometri pe teritoriu Moldovei, a fost deja atribuit unor firme italiene.
În documentația studiului de fezabilitate scos la licitație de Administrația Națională a Drumurilor apare și traseul ales de autoritățile moldovene pentru autostradă.
Tronsonul pornește de la nodul rutier Ungheni și se oprește la intersecția drumurilor M5 și R5, lângă satul Budești, din apropiere de Chișinău. Mai exact, în jur de 125 de kilometri, cu patru benzi, care ar urma să ajungă până la viitoarea centură a Chișinăului, pentru care există deja studiu de fezabilitate.
Continuarea de la Chișinău la Odesa nu apare în documentația studiului de fezabilitate.
Cum s-a ales traseul
Pentru traseul autostrăzii erau două opțiuni: pe traseul drumului R1 (Chișinău-Sculeni) sau pe cel al M5 (Bălți-Chișinău) – cea mai lungă șosea din plăci de beton din țară, construită de sovietici în anii ’80.
Guvernul a ales, în cele din urmă, traseul M5 – cunoscut popular sub numele de „betonka”.
Studiul de prefezabilitate, un document întocmit de o echipă de experți internaționali, arată că traseul R1 a fost exclus din cauza numărului mare de localități tranzitate și a reliefului dificil.
O treime a acestui traseu trece prin sate sau orașe, precum Pârlița, Cornești, Bahmut, Sipoteni, Călărași, Bucovăț și Strășeni.
Lărgirea drumului R1 la patru benzi în interiorul localităților ar fi „practic și social imposibilă din cauza proprietăților private adiacente”, spun autorii studiului de prefezabilitate.
„Modernizarea drumului la standard de autostradă ar crea impacturi majore de mediu și sociale și s-ar confrunta cu dificultăți tehnice. Prin urmare, utilizarea R1 ca parte a coridorului de drum Ungheni-Chișinău-Odesa nu este recomandată.”
Un alt motiv: în zona Cornești, relieful este deluros (diferențe de altitudine de 150 m) și are serpentine. În plus, ocolirea acelui traseu ar afecta Rezervația Naturală „Plaiul Fagului”.
M5, în schimb, ocolește localitățile, are deja intersecții denivelate și suficient spațiu pentru a fi extins pe lateral. „Parametrii drumului existent sunt apropiați de cerințele pentru o autostradă în conformitate cu standardul de proiectare din Republica Moldova”.
O provocare pentru constructor vor fi punctele în care autostrada se va intersecta cu gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău – conducta de 600 de milimetri construită pentru a decupla Republica Moldova de gazul rusesc.
„Conducta nu corespunde cerințelor privind subtraversările rutiere. Proiectul de reconstrucție va trebui să includă soluții de adaptare a conductei la cerințele de subtraversare rutieră”.
Cât ar putea costa
Studiul de prefezabilitate al coridorului a fost finanțat de Uniunea Europeană.
Cel al autostrăzii – nu. În caietul de sarcini se menționează că banii vor veni din programul pentru repartizarea mijloacelor din fondul rutier pentru drumurile publice naționale pe 2026, aprobat de Guvern în februarie 2026, al cărui buget este de aproximativ 3,6 miliarde de lei.
Această sumă anuală, destinată tuturor proiectelor de infrastructură din țară, pălește în fața estimărilor de cost pentru autostradă.
Costul la virgulă va fi stabilit de studiul de fezabilitate. Însă estimările din cel de prefezabilitate arată că întreg traseul, de la Ungheni la Odesa, ar putea costa în jur de 2,8 miliarde de euro.
De la Ungheni la Negrești autostrada va fi împărțită în două segmente, pentru care ar fi nevoie de cel puțin 1,2 miliarde de euro. Tronsonul Negrești-Budești (în jur de 30 de km) nu are un cost estimat.
Primii kilometri de autostradă, construiți de România
Construcția primilor kilometri de autostradă construiți vreodată în Republica Moldova ar trebui să înceapă în 2027, odată cu demararea de către România a lucrărilor la segmentul de la granița cu R. Moldova a A8 (Autostrada Unirii).
În iulie, autoritățile române au semnat contractul de execuție cu un consorțiu de firme italiene.
Tronsonul IV al autostrăzii Tg. Neamț – Iași – Ungheni (parte a A8) prevede construcția a aproximativ 15 km de drum rapid pe teritoriul României, până la podul de la Ungheni - o construcție de circa un kilometru, cu patru benzi, ridicată la standard de autostradă.
Podul este deja în lucru, fiind realizat de o altă companie. Autoritățile române estimează că va fi gata în toamna acestui an, însă nu va fi dat în folosință imediat, ci abia după ce se va construi infrastructura vamală (clădirile Vămii și Poliției de Frontieră).
Pe teritoriul Republicii Moldova, imediat după pod se va construi ciotul de autostradă propriu-zis - aproximativ 5 kilometri, care se vor opri în zona stației feroviare Berești, Ungheni.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
