„Holdingul Sheriff, care controlează de facto nu doar viața economică, ci și pe cea politică a regiunii transnistrene este o tumoare canceroasă care a pătruns în toate domeniile și împiedică o dezvoltare normală și sănătoasă a Transnistriei”, se spune într-o scrisoare deschisă semnată de liderul comuniștilor transnistreni, Oleg Horjan, aflat de peste doi ani în detenție la Tiraspol pentru organizarea unui miting pașnic. Scrisoarea este adresată liderului administrației separatiste, Vadim Krasnoselski.
Oleg Horjan cere eliminarea holdingului Sheriff și a oamenilor afiliați acestuia din toate instituțiile și judecarea lor în cadrul unor procese publice. Alte puncte din scrisoare cer eliminarea schemelor de corupție și contrabandă și reorientarea tuturor resurselor către oameni și dezvoltarea regiunii. Horjan mai cere eliberarea tuturor deținuților politici din închisorile transnistrene, încetarea persecutării oponenților politici și organizarea de alegeri libere și democratice. Pe lângă Oleg Horjan, în închisorile din stânga Nistrului mai sunt închise și alte persoane care au criticat actuala putere de la Tiraspol, iar mai mulți activiști au fost nevoiți să fugă din regiune pentru a evita persecuțiile.
Scrisoarea a fost publicată pe rețelele de socializare de fostul deputat și consilier al lui Oleg Horjan, Alexandr Samonii, care a fost nevoit să fugă din regiunea transnistreană anul trecut, când s-a aflat că administrația de la Tiraspol i-a deschis dosar penal, acuzându-l de „extremism”.
Horjan a fost condamnat la 4 ani și 6 luni de închisoare pentru organizarea unui miting pașnic în centrul Tiraspolului, pe 6 iunie 2018, împotriva actualei puteri. Partidul Comunist din regiune este în opoziție față de Partidul Obnovlenie, subordonat holdingului Sheriff, care controlează puterea executivă, legislativă, precum și fluxurile economice din stânga Nistrului.
Atât susținătorii lui Horjan de la Tiraspol, cât și Chişinăul oficial tratează acest caz drept unul motivat politic. Administrația condusă de Vadim Krasnoselski a crescut presiunea asupra oponenților din regiunea separatistă, unde pe 29 noiembrie au avut loc alegeri așa-zise legislative, iar la sfârșitul acestui an va fi ales și așa-numitul „președinte”.
