Viitoarea întâlnire, programată să aibă loc în marja Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite de la New York, va fi prima a unui președinte american cu toți cei cinci președinți din Asia Centrală.
Atât Statele Unite, cât și Uniunea Europeană au îndemnat guvernele din Asia Centrală să reziste eforturilor Moscovei de a folosi rutele comerciale prin Asia Centrală pentru a se sustrage sancțiunilor impuse Moscovei din cauza invaziei sale la scară largă în Ucraina.
Dar Human Rights Watch afirmă într-o declarație publicată pe 18 septembrie, că „Biden nu ar trebui să permită ca acest lucru să eclipseze preocupările urgente privind drepturile omului".
Președintele american „ar trebui să ceară adoptarea unor măsuri clare pentru a pune capăt urmăririlor penale motivate politic, suprimării libertății de exprimare și impunității pentru tortură și pentru brutalitatea poliției", a declarat Iskra Kirova, director de advocacy pentru Europa și Asia Centrală la Human Rights Watch.
Întâlnirea are loc la șase luni după ce secretarul de stat american Antony Blinken a efectuat prima sa vizită în Asia Centrală, zonă unde legăturile cu Moscova au rămas puternice în ciuda invaziei acesteia în Ucraina.
Human Rights Watch a cerut Statelor Unite să folosească viitoarea întâlnire pentru a insista asupra unor investigații independente privind abuzurile asupra drepturilor omului și să solicite adoptarea și promovarea reformelor, citând cazuri concrete în cele cinci țări, toate făcând parte cândva din Uniunea Sovietică.
Kazahstanul a fost criticat pentru reprimarea protestelor din ianuarie 2022, în urma cărora au murit cel puțin 238 de persoane, iar sute de persoane au afirmat că au fost maltratate și torturate în detenție în urma violențelor.
În Kârgâzstan, guvernul a inițiat o serie de legi și măsuri represive care restricționează operațiunile mass-media și ale societății civile. Human Rights Watch a menționat, de asemenea, decizia instanței de a-l expulza pe proeminentul jurnalist de investigație Bolot Temirov din Rusia, afirmând că această decizie „a transmis un mesaj înfricoșător pentru vocile disidente din țară".
Grupurile pentru drepturile omului au criticat Tadjikistanul pentru că a reprimat adunările pașnice din regiunea autonomă de peste 2021-2022, a folosit acuzații „inventate” împotriva apărătorilor drepturilor omului și a jurnaliștilor ca represalii pentru activitățile lor profesionale și a desființat multe dintre organizațiile societății civile din țară.
Human Rights Watch a mai remarcat că în Uzbekistan, reformele legislative au stagnat, în timp ce restricțiile asupra mass-media și urmăririle penale motivate politic ale bloggerilor și jurnaliștilor au crescut, iar în Turkmenistan, una dintre cele mai represive țări din lume, autoritățile țin după gratii jurnaliști și activiști sub acuzații motivate politic.
Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan și Uzbekistan se numără printre cele 32 de țări care s-au abținut de la votul rezoluției ONU care solicita încetarea imediată a războiului din partea Rusiei și retragerea forțelor rusești de pe teritoriul ucrainean în februarie 2023. Turkmenistanul nu a votat deloc.
În ultima lună au crescut îngrijorările țărilor occidentale cu privire la faptul că Rusia se folosește de țările din Asia Centrală pentru a ocoli sancțiunile impuse ca răspuns la invazia sa în Ucraina.
O investigație RFE/RL publicată în iunie a dezvăluit modul în care electronicele occidentale sancționate ajung în Rusia prin intermediul unor firme din Kârgâzstan și Kazahstan - unele înființate la scurt timp după invazia pe scară largă a Kremlinului în Ucraina - și ajung în mâinile unor companii care au aprovizionat industria de apărare rusă.
În iulie, Statele Unite au impus noi sancțiuni care vizează 18 persoane și peste 120 de entități cu sediul în Rusia și Kârgâzstan, într-o acțiune menită să inhibe accesul Moscovei la produse și tehnologii care îi susțin eforturile de război.
