Linkuri accesibilitate

IDIS „Viitorul”: Acordul de Asociere cu UE, mai multe restanțe decât realizări


Panou despre finanțatorul (UE) care a contribuit la apariția pieței în satul Musaitu

Cantitativ, acțiunile planificate au fost în mare parte realizate, dar nu au produs schimbări semnificative.

Anul acesta expiră planul de acțiuni asumat de R. Moldova în 2017 pentru aplicarea Acordului de Asociere cu UE, semnat în 2014. Experții de la Institutul „Viitorul” au discutat cu această ocazie despre restanțele din acest domeniu ale Chișinăului.

IDIS „Viitorul”: Acordul de Asociere cu UE, mai multe restanțe decât realizări
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:36 0:00
Link direct



Consolidarea sistemului național de integritate, asumat prin programul de asociere, rămâne deocamdată o restanţă. Cantitativ, acțiunile planificate au fost în mare parte realizate, dar mai mult de jumătate dintre ele nu au produs schimbări semnificative. Iar una din cauze este că Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) a devenit funcţională abia la mijlocul anului trecut, cu o întârziere de doi ani de la intrarea în vigoare a legislaţiei privind integritatea, timp în care procesul de verificare a declaraţiilor de avere ale funcţionarilor a fost practic stopat, explică expertul Viorel Pîrvan. Nici în prezent nu se poate spune că Autoritatea de Integritate este deplin funcţională, întrucât are doar o treime din numărul necesar de inspectori de integritate, cei care verifică nemijlocit declaraţiile şi incompatibilitățile funcţionarilor. Din 43 de inspectori, doar 15 activează la moment. În acest an au fost verificate doar 2,3 la sută din declaraţii, spune Viorel Pîrvan.

„Am constat că ANI îşi concentrează eforturile pe verificarea unor aspecte procedurale, şi mai puţin se concentrează însăşi pe verificarea averilor funcţionarilor. Nu găsim informaţii dacă ANI s-a adresat în judecată pentru a confisca averile unor subiecţi ai declarării. La fel cunoaştem multe investigaţii jurnalistice despre averile funcţionarilor publici, demnitarilor care au constat disproporționalitatea veniturilor în raport cu averile. ANI nu efectuează controale în baza acestor investigații.”


Un alt domeniul analizat de experţi este cel al concurenţei. R. Moldova a reuşit să-şi ajusteze cadrul normativ privind concurenţa la standardele europene. Iar asta pare a fi singura realizare în domeniu, întrucât în practică mediul concurenţial nu s-a îmbunătățit. O confirmă şi Raportul Global al Competitivităţii care constată o evoluţie nesatisfăcătoare a parametrilor ce caracterizează mediul concurenţial din R. Moldova.

În domeniul achiziţiilor publice la fel sunt înregistrate mai multe restanţe din acţiunile planificate în agenda de asociere. Este vorba inclusiv de amânarea unor modificări din legislaţie ce ar diminua carențele şi dificultăţile în procesul achizițiilor publice, spune experta Carolina Ungureanu. Ea precizează că programul de guvernare al fostului guvern condus de Maia Sandu includea mai multe măsuri ce urmau să facă mai transparent procesul de achiziţii, măsuri ce lipsesc însă în programul noului guvern al lui Ion Chicu.

„Cu părere de rău, nu am găsit nicio menţiune sau acţiune pe domeniul achiziţiilor publice ca prioritate pentru acest guvern. Unica ce am găsit noi este o acţiune sau una din priorităţi ca fiind transparentizarea procedurilor de achiziţii publice ale manualelor şcolare. Conform datelor statistice în domeniul achiziţiilor publice sunt cam 5-10 la sută din PIB. Prin sistemul achiziţiilor publice sunt virate peste 10 miliarde de lei. Și atunci noi ne punem întrebarea: oare nu este pentru acest guvern important de a include în priorităţi şi acest domeniu.”


În domeniul energetic, Moldova nu a transpus în legislaţia naţională mai multe directive europene, inclusiv cea privind crearea şi menţinerea stocurilor petroliere. Autorităţile şi-au asumat să asigure stocuri petroliere strategice pentru cel puţin 90 de zile, în eventualitate incapacității de a importa produse petroliere. O lege în acest sens a fost elaborată încă în 2014, dar aşa şi nu a mai fost aprobată, fiind o măsură nepopulară ce ar fi dus inevitabil la scumpirea preţurilor la produsele petroliere, spune expertul Ion Ţăbârţă. Directiva europeană privind promovarea utilizării energiei regenerabile a fost transpusă în legislaţia naţională. Numai că la modul practic în acest domeniu progrese nu există. Cota energiei regenerabilă în consum constituie 0,3 la sută, faţă de 10 la sută când ţinteau autorităţile.

Privite în ansamblu cele câteva domeniile din Acordul de Asociere analizate de experţi sugerează concluzia că R. Moldova şi-a făcut doar parţial temele de acasă pe care şi le-a asumat în cadrul planului naţional de acţiuni pentru aplicarea prevederilor Acordului de Asociere pentru perioada 2017-2019. Anul viitor guvernul ar urma să discute cu UE o nouă agendă de asociere, în care, cel mai probabil, se vor regăsi şi aceste restanţe.

XS
SM
MD
LG