La un deceniu de Parteneriat Estic, Republica Moldova este mult mai conectată de Uniunea Europeană. Iulian Groza, directorul executiv al Institutului pentru Politici şi Reforme Europene se referă la mai multe rezultate, printre care Acordul de Asociere RM-UE, Acordul de liber schimb şi liberalizarea regimului de vize.
Europa Liberă: Demnitarii de la Bruxelles de multe ori spun că Uniunea Europeană are nevoie de Parteneriatul Estic și țările din acest aranjament regional au nevoie de Uniunea Europeană. În 2020 va avea loc un nou summit, unde se va decide viitorul Parteneriatului Estic, se așteaptă ca, începând cu anul viitor, UE să realizeze o nouă agendă a politicii de vecinătate. Ar putea fi pusă în discuție regândirea acestui format după zece ani de la înființarea lui?
Iulian Groza: „Noua agendă este de-abia în faza de reflecție. De fapt, în vara anului curent Uniunea Europeană a lansat un proces larg de consultare cu toți actorii interesați, cercetători, experți și societatea civilă ca să identifice cum ar trebui să arate Parteneriatul Estic după 2020. Până în 2020, avem această listă deliberată de 20 de livrabile către 2020, convenită la summitul de la Bruxelles. Și astăzi suntem practic la finalul procesului de consultare care se va finaliza la sfârșitul lunii octombrie și am încercat să contribuim și noi prin acest eveniment destul de inedit pentru Republica Moldova, având în vedere că am avut peste 50 de experți străini, care au venit aici, la Chișinău, ca împreună cu colegii noștri, împreună cu oficiali străini, diplomați, dar și oficiali de rang înalt din Republica Moldova să participe împreună la aceste discuții pentru a identifica cum ar trebui să arate Parteneriatul Estic după anul 2020, unde ne vedem noi locul în această politică a Uniunii Europene și cum ne vedem noi relațiile de viitor cu Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Deseori se vorbește despre două lumi paralele în cadrul Parteneriatului Estic, unii se referă la cele trei state care au semnat Acordul de Asociere cu UE, alții vorbesc despre trei țări care sunt mai aproape de Uniunea Euroasiatică. Totuși există mai multe asemănări sau diferențe?
Iulian Groza: „Într-adevăr, țările, deși sunt diferite, sunt chestiuni care într-un fel ne unesc, dar în același timp asta nu înseamnă că suntem cumva legați. Fiecare țară își urmărește obiectivele sale. Ce face Uniunea Europeană este să ofere un meniu à la carte, dacă doriți, pentru țările Parteneriatului Estic în funcție de ambiționarea lor, de meritele lor, de evoluțiile interne, și este adevărat că Parteneriatul Estic nu oferă o perspectivă clară de aderare, lucru care nu ar trebui să ne descurajeze pe noi.”
Europa Liberă: Șefa Executivului, Maia Sandu, a fost și ea prezentă la acest eveniment, al treilea forum de reflecție al Parteneriatului Estic al UE, care s-a desfășurat la Chișinău. Dânsa spunea că Republica Moldova nu are altă cale decât integrarea europeană și insista pe faptul că țara nu poate fi în continuare o zonă gri în Europa de Est și nici vulnerabilă la schimbările geopolitice, și că cel mai important lucru pentru Republica Moldova este ca relația cu UE, inclusiv în cadrul Parteneriatului Estic, să reflecte clar parcursul european al țării. De la Bruxelles nimeni nu vorbește despre o perspectivă clară de aderare a altor state.
Iulian Groza: „Evident că noi ne dorim acest lucru și nu este un mesaj nou, este important ca acest mesaj să fie reconfirmat de fiecare dată, fiindcă Republica Moldova, într-adevăr, poate să se regăsească în spațiul valoric european printr-un proces avansat de integrare europeană. Acordul de Asociere ne oferă acel cadru necesar ca să ne pregătim pentru momentul în care am putea eventual să aderăm la Uniunea Europeană. Evident că astăzi nu există condițiile propice pentru ca, pe de o parte, Uniunea Europeană să ne recunoască clar această perspectivă europeană și, pe de altă parte, noi nu suntem pregătiți astăzi cu adevărat să lansăm un proces de negociere a aderării sau un proces care ar implica procesul de aderare, dar…”
Europa Liberă: Dar cum explicați această nepregătire a Moldovei pentru a fi eligibilă pentru a cere statut de aderare?
Iulian Groza: „Totul este la suprafață. Noi, astăzi, în virtutea articolului 49 al Tratatului Uniunii Europene avem dreptul să solicităm să devenim membri ai Uniunii Europene, dar pentru ca să avansăm în acest sens este foarte important să respectăm criteriile de aderare și printre cele mai importante este modul în care funcționează instituțiile democratice într-o țară candidat. Știm foarte bine că domeniul justiției, statul de drept întotdeauna a fost și va rămâne, practic, condiția principală pentru a decide dacă o țară terță care dorește să fie membru al Uniunii Europene să lanseze sau nu procesul de aderare. Și am văzut lucrul acesta foarte clar când Macedonia și Albania practic au îndeplinit toate acele condiții, dar din cauza unor conjuncturi politice aparte și din cauză că Franța le-a vociferat, practic, acest proces de deschidere a negocierilor de aderare cu Macedonia și Albania a fost suspendat pentru moment.
Integrarea europeană trebuie privită mai mult ca o cale, ca un instrument care să ne ajute să ne transformăm...
Și președintele Comisiei Europene a numit această situație ca o greșeală istorică, fiindcă ea demotivează țările respective în parcursul lor de transformare. Până la urmă, lucrul acesta e valabil și pentru Republica Moldova, integrarea europeană nu trebuie neapărat privită ca un obiectiv final al nostru, al Republicii Moldova, ea trebuie privită mai mult ca o cale, ca un instrument care să ne ajute să ne transformăm, să ne ajute să ne consolidăm instituțiile de drept, să ne ajute să ne consolidăm democrația în Republica Moldova, să creăm condiții pentru ca cetățenii să se simtă liberi la ei acasă, să aibă acces la o educație de calitate, să aibă acces la locuri de muncă, să aibă acces la o infrastructură bună. Toate aceste lucruri sunt realizabile și pot fi prezente în Republica Moldova din momentul în care noi vom consolida instituțiile noastre și din momentul în care vom valorifica întregul suport pe care ni-l oferă Uniunea Europeană în acest sens.”
Europa Liberă: Apropo, asistența pe care o oferă Uniunea Europeană Republicii Moldova e tocmai pentru a ajuta țara să respecte aceste condiții. Asistența financiară a fost debursată, acum vin tranșele promise de către UE Republicii Moldova și l-am auzit pe Siegfried Mureșan care spunea că pentru Republica Moldova sunt prevăzute peste un miliard de euro. Dacă va putea să beneficieze de această asistență, nu are decât s-o acceseze.
Iulian Groza: „Așa este. Practic, prognoza pentru noul cadru financiar multianual al Uniunii Europene în instrumentul de vecinătate este partea noastră a leului, care este o promisiune sau o prognoză pentru Republica Moldova, nu înseamnă neapărat că tot acest miliard va ajunge în Republica Moldova. De ce? Fiindcă am văzut experiența precedentă, când, deși fondurile europene erau promise, practic și negociate, și contractate cu Republica Moldova, noi n-am reușit să valorificăm aceste fonduri din motive diferite: fie că nu am respectat condiționalitățile tehnice, fie că Uniunea Europeană a trebuit să aplice așa principiu ca condiționalitatea politică strictă, practic, condiționalitatea strictă a debursării fondurilor.
În momentul în care Republica Moldova va îndeplini toate condițiile, toate angajamentele stabilite în Acordul de Asociere și va demonstra prin acțiuni concrete rezultate în ceea ce ține de consolidarea instituțiilor democratice ale statului, statul de drept, reforma justiției și în momentul în care aceste reforme vor fi percepute ca atare de către cetățeni, Uniunea Europeană va oferi aceste fonduri. Mai mult ca atât, Uniunea Europeană va putea să crească și volumul acestor fonduri în momentul în care Moldova va reuși să îndeplinească toate aceste condiții și ca un instrument de motivare există acest principiu de more for more, care nu a fost anulat, el se va aplica în continuare și dacă, de fapt, ne vom face lecțiile de acasă și dacă vom îndeplini ceea ce ne-am propus noi, Uniunea Europeană ne va ajuta, fiindcă pentru Uniunea Europeană este foarte important ca Republica Moldova, ca cetățenii Republicii Moldova să aibă această șansă de a trăi într-o țară modernă, dezvoltată, democratică, în care legea funcționează și instituțiile servesc cetățeanului.”
Europa Liberă: Și e posibil ca să avanseze această cooperare Republica Moldova-UE, guvernarea fiind compusă din două entități cu viziuni diferite - PSRM și ACUM?
UE nu-și formulează prioritățile sale de asistență în funcție de culoarea guvernării...
Iulian Groza: „Uniunea Europeană nu-și formulează prioritățile sale de suport sau prioritățile sale de asistență în funcție de ce culoare are guvernarea în Republica Moldova. Aceste priorități sunt programatice, sunt legate de anumite procese, care în mare parte se reduc la transformarea Republicii Moldova prin acel instrument care este la momentul actual Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Deci, dacă Guvernul este unul care își asumă responsabilitatea și îndeplinește acțiuni care într-adevăr contribuie la realizarea acestui acord, Uniunea Europeană va ajuta și va sprijini acest efort.
Și mai mult ca atât, Uniunea Europeană își structurează programul de susținere pentru Republica Moldova în primul rând pentru ca acest suport să creeze beneficii directe pentru cetățeni și am văzut și anul trecut că Uniunea Europeană practic pentru prima dată a fost nevoită să redistribuie fondurile direcționate pentru Republica Moldova de la programe care urmau să fie realizate de către Guvern către susținerea autorităților locale, businessului mic și mijlociu, societății civile, mass-media, în esență, pentru a susține actorii de schimbare sau alți actori din societatea noastră care contribuie sau pot contribui la schimbare și la transformare.”
