Linkuri accesibilitate

Dan Barna: „România trebuie să fie prima voce dinspre Europa în relația cu R. Moldova, nu ultima”


Dan Barna, candidatul Alianța USR PLUS la președinția României, a fost la sfârșitul săptămânii la Chișinău pentru o întâlnire cu românii din Republica Moldova. El a acordat un interviu Europei Libere vorbind despre evoluția relațiilor bilaterale și a legăturilor dintre cetățenii de pe cele două maluri ale Prutului.

Valentina Ursu în dialog cu Dan Barna
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:20:10 0:00
Link direct

Europa Liberă: Ați aterizat la Chișinău în intenția de a pescui, de a vâna voturi?

Dan Barna: „Nici de a pescui, nici de a vâna. Am aterizat la Chișinău în dorința de a sta de vorbă cu românii, cu moldovenii, cu oamenii, cu acea parte de Românie care acum nu face parte din România. Și fac asta, pentru că de trei săptămâni am fost și în Statele Unite, am fost și în Europa, am fost și în Italia, și în Germania, în Spania, în Marea Britanie, vă spuneam, am fost la Londra și acum am venit aici, la Chișinău, unde este, probabil, cea mai mare Românie care nu-i în granițele României.”

Europa Liberă: Apropo, cunoașteți câți cetățeni ai Republicii Moldova ar avea cetățenia României?

Dan Barna: „Știu că sunt undeva 800 de mii, dacă rețin eu cifra ce am văzut-o. Problema pentru mine e mult mai simplă. Eu cred că cetățenii Republicii Moldova trebuie să fie cetățeni ai României și asta este una dintre problemele pe care o s-o discut și în această seară – am o întâlnire cu comunitatea, cu românii de aici – și în momentul de față modalitatea prin care România acordă cetățenie moldovenilor care solicită acest lucru, cetățenilor moldoveni, e una încă greoaie și complicată care creează multă frustrare, pentru că ar trebui să fie un proces facil, ar trebui să fie un proces simplu. Și asta ne propunem noi, Alianța USR-PLUS, să simplificăm semnificativ acest demers. În momentul de față am primit foarte multe mesaje de la cetățeni moldoveni: și că procedura-i birocratică și complexă, dar și că există acele mecanisme de sărit peste coadă, de dat cuiva care te ajută, toată acea corupție de sistem împotriva căreia luptăm.”

Dan Barna
Dan Barna

Europa Liberă: Cineva din cei care cunosc bine cifrele făcea odată un calcul și spunea că România, chiar dacă basarabenii, cetățenii din Republica Moldova au beneficiat de a obține sau au reușit să-și redobândească cetățenia, în haznaua României a ajuns o sumă impresionantă de la acești cetățeni, pentru că ei achită serviciile pentru a obține cetățenia.

Dan Barna: „Da, categoric, e un beneficiu, dar nu despre asta e vorba pe fond, adică taxele și alte servicii de care putem discuta pe îndelete, chiar în momentul când am fost și în guvernarea Cioloș și demarasem acel proiect „Comisia de tăiat hârtii”. Suntem în continuare un stat birocratic, soluția este informatizarea, digitalizarea care nu doar că reduce taxele, dar și eficientizează procesul. Pentru că una din principalele probleme este exact cetățeanul umilit la trei ghișee cu dosarul în mână cu: „Mai adu o hârtie, nu e bun timbrul acesta, pune-l invers, mai caută ștampile, mai ia un aviz de nu știu unde...”. Toate aceste lucruri consumă timp. E o problemă pe care o au și românii, și moldovenii. Trebuie să-ți iei zi liberă de la serviciu ca să rezolvi orice în raport cu autoritățile.”

Europa Liberă: Dar mai ales, criză de nervi. Știu că foarte mulți cetățeni se plâng...

Dan Barna: „Exact! Și frustrarea ceea că te duci, te mai duci o dată și credeai că ai rezolvat, dar, de fapt, nu e bine și te mai întorci o dată. Toate lucrurile acestea pot fi semnificativ îmbunătățite și pe termen scurt - prin creșterea numărului de resurse alocate oamenilor care se ocupă de asta, dar pe termen mediu – cel puțin, prin digitalizare, astfel încât omul să poată să intre de pe telefon, de pe calculator, să primească dacă e bine sau nu, ce mai trebuie și când merge doar să se ducă să-și ia un document.”

Europa Liberă: Cine ar putea fi potențialul Dvs. votant?

Dan Barna: „Orice român care crede că România în momentul de față, România-n sens larg, românii pot să aștepte mai mult de la viitor, pentru că, în momentul de față, România - și vorbesc acum în calitate de candidat la președinția României -, în momentul de față suntem pe un modul de supraviețuire, adică funcționăm, ne vedem de treabă, cum ar veni, numai că eu cred că trebuie să cerem mai mult de la politicieni, de la noi înșine, de la ceea ce putem să facem noi ca țară. De aceea și sloganul meu de campanie este „Fericiți în România”, nu în sensul ideal de fericire că ne ținem de braț și dansăm, ci în sensul foarte pragmatic că putem să ne găsim împlinirea, fericirea ceea sufletească, pe care o caută fiecare om, putem să ne-o găsim și la noi în țară, nu doar căutând-o pe alte meleaguri și emigrând.


Problemă care-i cu atât mai dramatică în Republica Moldova, care are un fenomen de migrație și mai mare decât România. Deci, din această perspectivă România e dintre țările din Uniunea Europeană a doua după Siria, dacă vă imaginați, la oameni care pleacă din țară, deși am avut creștere economică. E o dramă pe care o trăiește și Republica Moldova și e o dramă care vine din foarte slaba calitate a politicienilor.”

Europa Liberă: Apropo, cât pragmatism și cât simbolism e în cooperarea Chișinău-București, București-Chișinău?

Condițiile unei uniri politice acum nu există, strict, este irealist...


Dan Barna: „Din punctul meu de vedere, ca viitor președinte al României, eu cred că pragmatismul acesta al fericirii e egal bunăstării care poate și trebuie să vină dinspre București și dinspre România. Cred că acolo este baza acelei uniri simbolice despre care tot vorbim, pentru că să fim pragmatici, cum ați spus, condițiile unei uniri politice acum nu există, strict, este irealist, dar în momentul în care România începe să susțină și să realizeze interconectarea energetică, conducta de gaz; în momentul în care facem din podurile acelea mai multe - și conectare, și autostradă; în momentul în care continuăm cu sprijin pentru grădinițe, pentru școli; în momentul în care suntem prezenți aici, suntem prezenți în această, repet, bucată de Românie, și oamenii văd că vine bunăstarea dinspre Europa prin România, ajungem la acea unitate de facto a încrederii că dezvoltarea vine dinspre Vest, dinspre partea aceasta de lume.

Și eu cred că pragmatic asta trebuie să facă România pe termen scurt – să fie prezentă consistent aici economic, să fie prezentă cultural, să fie prezentă prin acțiuni care să ne facă vizibili și care să dea încredere vocii noastre, pentru că mi se pare rușinos pentru ceea ce a făcut Guvernul nostru, din păcate, că noua guvernare, guvernarea Maia Sandu a fost recunoscută de România după toți ceilalți.”

Europa Liberă: Da, Dvs. i-ați reproșat ministrului de Externe de la București, Teodor Meleșcanu, atunci, că a ezitat să recunoască noua guvernare de la Chișinău.

Dan Barna: „Din primele zile noi, USR, vorbesc acum și în calitatea mea de președinte al USR, am introdus în Parlament tocmai o declarație clară, asumată, de recunoaștere a noii situații de la Chișinău, de recunoaștere a noului Guvern tocmai pentru că eu cred că România trebuie să fie prima voce dinspre Europa în relația cu Republica Moldova, nu ultima, după Uniunea Europeană, după Mogherini, după SUA, după Rusia, adică noi am recunoscut ultimii, am venit și noi cu bună ziua și noi. Nu se poate așa ceva!”

Europa Liberă: Dar cum înțelege Bucureștiul să gestioneze dosarul Republica Moldova?

Dan Barna: „Păi actuala guvernare l-a gestionat cum foarte bine a văzut fiecare cetățean din Republica Moldova, adică prin declarații din când în când. Ceea ce spun eu și ceea ce propun să fac ca viitor președinte al României este ca prezența aceasta să nu fie doar declarativă în conferințe de presă, ceea ce-i frumos și dă un mesaj, e binevenit, dar asta vă spuneam. În momentul în care soliciți Guvernului și pui ca președinte, pui pe agenda publică a României, a viitorului Guvern al României, care sper să fie un Guvern USR-PLUS, pentru că, după 30 de ani de la revoluție, există pentru prima dată în România perspectiva unei guvernări, perspectiva unei clase politice, să-i spun sau unui leadership politic, care n-are legătură cu vechea istorie care ne-a chinuit pe toți, și pe români, și pe moldoveni.

Planuri, strategii, agende comune sunt frumoase, dar oamenii așteaptă lucruri pragmatice...


Nu ne tragem, nu suntem o aripă tânără din vechile partide care s-au născut din ceea ce au fost partidele comuniste până în ‘89. Și asta s-a întâmplat, pentru că acea pătură care a început să crească și aici, la Chișinău, acea pătură activă, componentă activă a societății, oameni care au beneficiat de educație după ’89 în străinătate, au beneficiat de educație liberă și deschisă; oameni care și-au rezolvat cumva, într-o măsură mai mică sau mai mare, problemele personale de plata facturii de curent sau de gaz și au decis să se implice și politic. E pentru prima dată când accept să spun că componenta activă, dinamică, tânăra generație înțelege că trebuie să se implice politic. Și din perspectiva asta spun că este o șansă mare ca, finalizând răspunsul la întrebarea Dvs., ca Bucureștiul să fie consistent și în acțiuni efective în raport cu Republica Moldova, cum am spus, pe infrastructură, energie, partea de educație, școli, grădinițe, toate acestea care pentru cetățeanul simplu arată o prezență, adică aduc și un beneficiu imediat. În rest, planuri, strategii, agende comune, sunt frumoase, dar oamenii așteaptă lucruri, cum spuneam, pragmatice.”

Europa Liberă: Pe agenda celor două guverne, cel puțin de câțiva ani, se menține un proiect destul de important – darea în folosință a gazoductului Iași-Chișinău. S-a promis de atâtea ori că se va da în exploatare și că va ajunge gazul până la Chișinău. Vedeți că termenele au fost renegociate, tergiversate. De ce?

Dan Barna: „Este una dintre problemele mari pe care le are guvernarea aceasta, nu știu, socialistă să-i spun, pe care o avem la București, social-democrată, ca să folosesc exact termenul. Social-democrații în 30 de ani n-au dovedit niciodată că știu să facă și investiții. Ei știu să împrumute țara și să cheltuie, aici se descurcă foarte bine, dar investiția e aceeași întrebare la același de ce nu se găsește răspuns și în țară. De fapt, o întrebare mai mult retorică. De ce în 30 de ani n-am putut să facem o autostradă de la nord la sud sau de la vest la est, de la Arad la Constanța? Și asta arată, de fapt, cât de slabă guvernare a avut România, arată uitându-te comparativ cu țările din jur, adică nu ne comparăm, nu știu, cu Marea Britanie sau cu Statele Unite, sau cu Japonia. Ne comparăm cu Polonia, ne comparăm cu Ungaria, cu țările de lângă noi, unde sunt mii de kilometri de autostradă, or la noi vorbim de câteva sute și vorbim de o conectare foarte, foarte subțire cu Republica Moldova, vorbesc despre infrastructura de transport.

Ei, același răspuns este și când vorbim de conectarea pe gazoduct, sunt proiecte importante, dar este o lege a lui Murphy, care mie-mi place foarte mult, care spune că durează foarte mult, enorm de mult să faci ceva la care nu lucrezi. Guvernul nostru nu a lucrat și nu știu dacă, nu comentez acum de Guvernul din Moldova, pentru că știu că aveți alegeri și cetățenii de aici știu mai bine decât mine situația locală, dar atâta timp cât nu lucrezi la niște proiecte, inclusiv acesta, ele nu se întâmplă și termenele se tot rostogolesc, se duc mai încolo.”

Europa Liberă: Dar Dvs. cum vedeți acest statut pe care și l-a asumat România de a fi avocatul Republicii Moldova pe calea integrării europene și, apropo, cum ar putea să aibă loc această integrare europeană a Republicii Moldova - cu sau fără Transnistria?

Dan Barna: „Statutul e unul firesc, numai că nu e și susținut de fapte. Mie mi se pare perfect îndreptățit și este un demers pe care o să-l susțin în continuare ca România să fie cel mai activ, mai vocal și mai asumat avocat al Republicii Moldova în toate aceste demersuri de accedere a Moldovei cât mai aproape de Uniunea Europeană. Și sper la un moment dat, într-un viitor nu foarte îndepărtat, să devină și membru al Uniunii Europene. Deci, aici nu e niciun fel de dubiu, mai departe însă chiar ultima parte a întrebării...”

Europa Liberă: Moldova cu sau fără regiunea transnistreană în UE?

Ideea că ne apucăm să ciopârțim Republica Moldova este una de nesusținut de către România...


Dan Barna: „A, cu chestiunea transnistreană. Eu susțin foarte clar - și aceasta este o linie roșie pentru poziția României, e și acum și va fi și în continuare - integritatea teritorială a Republicii Moldova, adică nu există, din punctul meu de vedere, ideea că negociem niște bucăți de Republică Moldova pe care le dăm la schimb pe concesii de vreun fel, adică negocierea nu se poate purta din această perspectivă. Orice altceva se poate discuta – prezențe, administrații, diverse discuții care pot să existe, vedem stadiul negocierilor la momentul de față, dar ideea că ne apucăm să ciopârțim Republica Moldova este una care, din punctul meu de vedere, este de nesusținut de către România.”

Europa Liberă: Dar cum definiți Dvs. interesul pe care îl manifestă Rusia pentru Republica Moldova?

Dan Barna: „Rusia are un interes strategic pe care în ceea ce privește Republica Moldova îl consider total ilegitim, este exact o situație, păstrând proporțiile, deși diferențierile nu sunt foarte mari, cu situația din Crimeea și Ucraina. Adică, Rusia pretinde, își arogă niște drepturi pe o parte a teritoriului Republicii Moldova, care sunt drepturi asumate abuziv. Nu e niciun... Oricum privim lucrurile, oricum explicăm cu armată, cu din astea, în realitate, Rusia nu are un drept care să decurgă din ceva, dintr-un tratat internațional sau din orice, nu are niciun drept pe acel teritoriu al Republicii Moldova care are acea administrație controlată complet de Rusia.”

Europa Liberă: Credeți că Moscova își va retrage armata din stânga Nistrului?

Dan Barna: „Să spun simplu: fapte, nu vorbe. Aleg să cred, deci să se întâmple asta. Am văzut declarațiile, așteptăm ca ele să fie urmate și de măsuri concrete.”

Europa Liberă: Apropo, din observațiile Dvs., ce stat ar avea o voce puternică în regiune aici?

Dan Barna: „Tocmai acesta-i paradoxul. Dacă ne uităm, România are trei piloni de politică externă: e relațiile cu Statele Unite, e parteneriatul NATO și prezența în structurile NATO și calitatea de membru al Uniunii Europene. Din această perspectivă, așteptarea și de la Statele Unite, și de la NATO este ca România să fie adultul din încăpere, să fie hub-ul de stabilitate, să fie statul credibil, să fie statul care să aducă echilibru pe flancul estic al Alianței, unde România și Moldova sunt, de fapt, tamponul; în momentul de față, Republica Moldova este chiar tamponul limitei NATO cu spațiul estic și cu Rusia. Și din această perspectivă așteptarea de la România este, și așa văd și mai departe politica externă a României – asta-i perspectiva mea ca viitor președinte al României – este exact aceasta, ca noi să fim elementul de stabilitate cu prezență, prezența deja americană, zic eu, consistentă și care mă aștept să mai crească în ceea ce înseamnă componenta de apărare. Și da, așteptarea e ca România, și nu așteptarea, necesitatea și oportunitatea este ca România să fie elementul central în momentul de față, tocmai văzând evoluțiile cumva centrist-naționaliste sau centrifug-europene ale Ungariei, ale Poloniei, ale altor state, să spun, din regiune.”

Europa Liberă: Dacă în 10 noiembrie sau în turul doi ajungeți la Cotroceni, prin ce o să vă deosebiți de cei care au condus România până acum?

Dan Barna: „Printr-o asumare și o prezență în viața publică în calitate de președinte mult mai mare. În momentul de față, România, vorbesc acum de România, pentru că acolo candidez, România are nevoie de viziune, România are nevoie de încredere că putem, și repet lucrul acesta, că noi ca cetățeni putem să ne găsim fericirea și la noi în țară și nu mai trebuie să ne-o căutăm cu disperare doar pe alte meleaguri.”

Europa Liberă: Cronicarul zicea: „Munții noștri aur poartă, noi cerșim din poartă-n poartă”.

Putem să facem lucruri și acasă, dacă deblocăm aceste mecanisme de corupție, de nepotism, de politizare, care există în sistemul public...


Dan Barna: „Da, că este... Bun, este un cântec de jale, dar de pe la 1800, adică e, de fapt, din perioada lui Horia, chiar înainte. De atunci s-au schimbat lucrurile, nu mai suntem acolo și putem să facem lucruri și acasă, dacă deblocăm aceste mecanisme de corupție, de nepotism, de politizare, care există în sistemul public. Nu se poate să ai instituții controlate de clanuri familiale, nu se poate să ridici din umeri când în poziții de conducere a statului român sunt numiți analfabeți, sunt numiți foști șefi de vulcanizare în calitate de miniștri, diverse amante sunt directorese de fonduri europene, lucruri dovedite. Deci, astea nu sunt declarații politice, sunt realități pragmatice, sunt realități foarte carnale ale vieții de la noi din țară. Și din perspectiva asta, în momentul în care aduci oameni – și asta îmi propun să fac – oameni onești și competenți la conducerea statului, și asta tocmai o să facă Alianța USR-PLUS și eu ca președinte al României, lucrurile brusc se îmbunătățesc. Exemplul a fost exact guvernarea Cioloș, guvernarea din 2016, care a arătat că, uite, putem s-o luăm într-o direcție bună, că se poate respira, tinerii au început să se întoarcă în țară, a început componenta ceea de digitalizare la guvern, IT Hub, adică de câte ori căutăm niște exemple că se poate, le găsim. Deci, clar depinde de noi, nu e o fatalitate, nu e un destin nefericit al țărilor noastre, că situația din multe puncte de vedere nu diferă la partea aceasta de probleme de birocrație și de sistem înțepenit.”

Europa Liberă: Ce părere aveți despre curentul unionist din Republica Moldova, care e atât de dispersat?

Dan Barna: „Curentul unionist este unul firesc și este unul natural.”

Europa Liberă: Șapte-opt formațiuni politice care promovează ideea unionistă vi se pare ceva normal?

Dan Barna: „Da. Faptul că idealul unionist este – cum să spun? – popular în mai multe categorii sau în mai multe grupări, partide care au viziuni diferite de dezvoltare, dar susțin ideea unionistă nu e un lucru rău în sine; faptul că nu există o colaborare pe această idee pune probleme de unitate a mesajului și de putere a acestui mesaj. Am văzut datele, înțeleg că suntem undeva la 30-35 la sută pe un potențial referendum, să spunem, pe susținerea acestei idei a unității tocmai pentru că până acum, din punctul meu de vedere, România a fost destul de slab prezentă în susținerea acestui demers.

De asta vă spuneam în prima parte a discuției noastre că e nevoie, de fapt, ca până să discuți de unirea politică și de premisele, și de condițiile în care ea s-ar putea realiza trebuie, de fapt, să ai o unire pragmatică prin generarea de bunăstare și prin generarea de dezvoltare dinspre România, pentru că oamenii, de fapt, rezonează cu direcția de unde le vine binele, binele acela de la ei din casă, de la cel de care beneficiază copilul lui în educație, de care beneficiază el și soția, și familia în drumul spre serviciu, în serviciul pe care îl are, în locul de muncă. Oamenii văd lucrurile astea foarte ușor, e ce primesc din acest proces. Asta-i întrebarea la care dacă răspundem, de acolo putem construi mai departe mesajul acesta de apropiere a celor două țări.”

Europa Liberă: Și ce mesaj aveți pentru cetățenii Republicii Moldova?

Dan Barna: „Pentru cetățenii Republicii Moldova am mesajul să creadă în continuare în România, pentru că este o nouă generație de politicieni care va veni cu siguranță la conducerea acestui stat și voi face tot ce depinde de mine, de asta am candidat la președinția României din partea Alianței USR-PLUS, și la fel sunt și colegii mei în aceeași logică în care diaspora și comunitățile tradiționale de români, unde Moldova este de departe cea mai consistentă și mai reprezentativă, sunt valori și resurse pe care putem construi împreună România viitorului.”

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG