Ministrul de externe Nicu Popescu a declarat Europei Libere că regretă „gafa” comisă la București, pe 1 iulie, când la o conferință de presă a calificat conflictul de pe Nistru, din 1992, drept un „război civil”. Șeful diplomației de la Chișinău spune că guvernanții vor fi vigilenți cum evoluează discuțiile atât cu partenerii externi, cât și cu autoritățile secesioniste din regiunea transnistreană.
Europa Liberă: Să mai vărsați o dată lumină asupra acestei sintagme pe care ați folosit-o în cadrul conferinței de presă susținută cu omologul Dvs. român Teodor Meleșcanu, vorbind despre un război civil cu referire la ceea ce s-a întâmplat în 1992 la Nistru. Ce ați avut în vedere? Și vă asumați că a fost o greșeală?
Nicu Popescu: „Da, absolut! A fost o greșeală, a fost o gafă pe care o regret, a fost o sintagmă profund nereușită, pentru că nu descrie ceea ce s-a întâmplat în anul 1992 pe teritoriul Republicii Moldova, acel moment în care forțele armate, dar și batalioanele de voluntari și patrioți ai Republicii Moldova s-au aflat într-o stare de război cu forțe înarmate din partea regiunii transnistrene și s-au aflat într-o situație de conflict armat cu foarte multe forțe externe, inclusiv cu armata Federației Ruse, care la acea etapă și ulterior a sprijinit forțele secesioniste...”
Europa Liberă: Ce le spuneți criticilor?
Criticilor le spun „Mulțumesc!”, pentru că îmi permit să mă autoperfecționez...
Nicu Popescu: „Eu criticilor le spun „Mulțumesc!”, pentru că criticile îmi permit să mă autoperfecționez și fără critici nicio persoană nu poate să învețe anumite lecții de viață, de comunicare și în sensul acesta le spun „Mulțumesc!” criticilor mei, pentru că doar așa îmi pot îmbunătăți și eu performanța mea în calitate de persoană care încearcă să rezolve mai multe probleme de politică externă cu care se ciocnește Republica Moldova. Critica este acel lucru care îi permite oricărei persoane, inclusiv mie să mă autoperfecționez, pentru că din critici toți putem învăța anumite lucruri și ne putem îmbunătăți performanța noastră ca persoane și oficiali care se află în serviciul societății și al concetățenilor noștri din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Unii cunoscători ai dosarului transnistrean se întrebau dacă după această declarație Nicu Popescu va mai avea curajul să spună de la o tribună înaltă – fie de la ONU, fie de la OSCE – că Rusia trebuie să-și retragă armata.
Nicu Popescu: „Evident, nimic nu s-a schimbat în poziția mea personală și nimic nu s-a schimbat în poziția Ministerului de Externe al Republicii Moldova și a Guvernului Republicii Moldova. Poziția noastră este o insistență continuă pe necesitatea retragerii trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, în plus unul dintre lucrurile foarte importante pe care le-am comunicat la București este faptul că federalizarea Republicii Moldova este un lucru complet inacceptabil pentru societatea din Republica Moldova și, de fapt, acesta a fost mesajul și schimbul de mesaje pe care l-am avut eu la București cu omologul meu dl Teodor Meleșcanu, dar și cu alți reprezentanți ai Guvernului și Parlamentului României.”
Poziția noastră este o insistență continuă pe necesitatea retragerii trupelor ruse...
Europa Liberă: Lauda făcută de șeful statului Igor Dodon că ar fi o poziție echilibrată, așa cum trebuie să fie poziția unui ministru de Externe o să avantajeze sau o să vă dezavantajeze?
Nicu Popescu: „Eu nu cred că noi trebuie să discutăm prin prisma evaluării laudelor sau criticilor. Important este că poziția Guvernului Republicii Moldova întotdeauna a fost că Federația Rusă trebuie să-și retragă trupele din regiunea transnistreană, federalizarea nu este o soluție acceptabilă pentru reglementarea conflictului transnistrean și orice reglementare a conflictului transnistrean se va face ținând cont de negocierile pe care le purtăm în formatul „5+2” și de necesitatea asigurării funcționării viabile a statului Republica Moldova. Acestea sunt precondițiile reglementării transnistrene și această platformă politică, de fapt, reunește majoritatea absolută a partidelor politice, dar și a concetățenilor noștri.”
Europa Liberă: O nouă rundă de negocieri în formatul „5+2” când ar putea să aibă loc?
Nicu Popescu: „Se discută acum niște date, nu depinde doar de noi, dar este important să avansăm cu aceste negocieri, pentru că stabilitatea din această regiune contează și pentru noi, și pentru partenerii noștri externi, inclusiv partenerii din Uniunea Europeană și Statele Unite.”
Europa Liberă: Aveți trecută în agendă și o întrevedere cu omologul Dvs. rus? O vizită la Moscova ați putea să efectuați?
Nicu Popescu: „Deocamdată nu suntem pe poziția de a discuta datele unei eventuale vizite la Moscova.”
Europa Liberă: Iar la Kiev veți ajunge?
Nicu Popescu: „Da, la Kiev vom ajunge în viitorul apropiat, dar data exactă a acestei vizite urmează a fi confirmată de partea ucraineană. După cum știți, partea ucraineană trece printr-o tranziție de la un ministru de Externe la altul, de la un Parlament la alt Parlament, vor avea alegeri la sfârșitul lunii. Deci, noi avem deschidere totală față de Ucraina, însă așteptăm acum o confirmare a unei date pentru o vizită la Kiev, care ar conveni și părții ucrainene.”
Europa Liberă: Despre această vizită pe care ați efectuat-o la București și despre cum ar putea să fie îmbunătățită cooperarea moldo-română, ce puteți să ne spuneți?
Nicu Popescu: „Am avut o vizită în care am avut o deschidere maximă din partea partenerilor noștri privilegiați din România, am avut întrevederi și cu dl președinte, și cu dna prim-ministră, și cu președintele Camerei Deputaților, și cu președintele Senatului. Peste tot am simțit un sprijin enorm din partea României. Am discutat și dosare concrete de cooperare, necesitatea de a merge înainte și, eventual, de a accelera construcția gazoductului Ungheni-Chișinău, care ne va permite să îmbunătățim securitatea energetică a Republicii Moldova; am discutat despre dezvoltarea infrastructurii, construcția unor noi poduri, construcția și îmbunătățirea structurii rutiere, ne dorim foarte mult să eliminăm prețurile la roaming...”
Europa Liberă: Liderul de Cotroceni, Klaus Iohannis, a declarat că va oferi tot sprijinul Republicii Moldova. De ce sprijin ar avea nevoie astăzi Republica Moldova din partea României?
Nicu Popescu: „Deci, din partea României vorbim de o agendă structurată pe două nivele: pe de o parte, vorbim de proiecte concrete de cooperare bilaterală – roaming, infrastructură, gazoduct, cultură, educație, cooperare între societățile civile și presă; avem o relație bilaterală foarte încărcată, inclusiv disponibilitatea deplină a României de a ne ajuta în plan bilateral, financiar, politic, economic, cultural. Și un al doilea nivel al acestui dialog ține de apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, în care România ne oferă un sprijin diplomatic enorm atât la Bruxelles, cât și în alte capitale europene pentru a ajuta Republica Moldova să se facă mai bine auzită, pentru că și în acea stare de izolare și blocaj diplomatic în care Republica Moldova s-a aflat până acum câteva săptămâni, România ne ajută să redeschidem ușile partenerilor noștri din restul Uniunii Europene, astfel încât Republica Moldova să poată debloca asistența europeană, care a fost înghețată anul trecut din cauza abuzurilor anti-democratice de la Chișinău. Și România ne ajută pe mai multe dosare europene, fapt care ne va permite în curând să beneficiem din nou de deschiderea Europei nu doar politică, dar și financiară.”
![Ion Ceban: „Noi am fost prizonierii politicii unui singur om care avea ce avea [în Rusia]...” (VIDEO)](https://gdb.rferl.org/44CA3013-87BB-4BCB-8279-9CFEEE613012_w100_r1.jpg)
![Ion Ceban: „Noi am fost prizonierii politicii unui singur om care avea ce avea [în Rusia]...” (VIDEO)](https://gdb.rferl.org/44CA3013-87BB-4BCB-8279-9CFEEE613012_w33_r1.jpg)
