Rezultatele unui sondaj realizat recent la Chișinău dezvăluie cât de imuni la corupție sunt cei considerați a fi purtători ai memoriei instituționale – funcționarii publici. Inclusiv datorită pregătirii lor, climatului care domnește în instituții, politicilor anticorupție aplicate aici și moravurilor politice. Amănunte în convorbirea cu Ianina Spinei, expertă la Transparency International Moldova, organizația care a realizat sondajul.
Europa Liberă: Așadar, un sondaj realizat de Transparency International-Moldova în octombrie și prezentat ieri oferă date interesante și cât se poate de relevante despre modul în care funcționarii publici percep climatul din instituții, inclusiv din perspectiva politicilor anticorupție aplicate în cadrul acestora, mai cu seamă acolo unde există, cum se spune, risc sporit de conflicte de interese şi corupţie. Înțelegem că cercetarea a acoperit 13 autorități publice centrale și entități din subordinea acestora.
Sondajul l-am efectuat practic în toate ministerele și în câteva subdiviziuni cu risc sporit...
Ianina Spinei: „Da, într-adevăr, asemenea cercetări de monitorizare facem din anii 2000 și în acest an e o nouă inițiativă de a le efectua. O parte a activității de monitorizare este sondajul pe care l-am efectuat practic în toate ministerele și în câteva subdiviziuni cu risc sporit al acestora, cum ar fi: fiscul, vama, Agenția Proprietății Publice. Am chestionat mai mult de 600 de respondenți. În unele instituții, conducerea fiind interesată, ne-a rugat să chestionăm mai mulți decât este necesar pentru un eșantion relevant.”
Europa Liberă: Pentru început – pentru că am observat că și întrebările au vizat mai întâi acest aspect – să vorbim un pic despre ceea ce ar însemna busola funcționarului public necesară pentru a naviga cu siguranță în situațiile de risc, potențial de corupție ș.a.m.d. Cum stau lucrurile în privința pregătirii personale și profesionale a slujbașului, a familiarizării cu legislația relevantă, înțelegerii noțiunilor de conflict de interese, de ce e bine și ce e rău, dna Spinei?
Ianina Spinei: „Chiar dacă o mare parte a respondenților spun că au participat la instruiri la subiecte anticorupție, integritate și s-au autoevaluat destul de bine - 6 și 7 puncte din 10 -, noi constatăm că totuși cunoștințele în domeniul legislației mai lasă foarte mult de dorit. Și aici nu e vorba numai de faptul că respondenții nu cunosc sau nu înțeleg așa noțiuni importante precum sunt interesele personale sau persoane apropiate sau nu știu care este răspunderea în acest domeniu, dar, din păcate, se vede că nici nu le aplică. Doar un exemplu am să vă aduc cu interesele personale: cea mai mare parte a funcționarilor atribuie intereselor personale o conotație negativă și aduc exemple de abuzuri, abateri, conflicte de interese sau chiar corupție, dar trebuie să înțelegem că este corect ca un funcționar, ca și orice altă persoană, să poată avea, să aibă și au interese personale, cum ar fi: angajarea într-o funcție stabilă, o pensie mai bună, sănătatea membrilor familiei, doar că aceste interese personale să nu influențeze asupra luării deciziilor.”
Europa Liberă: Deci există o înțelegere nu chiar potrivită a acestei chestiuni, dar haideți să ne uităm la conflictul de interese. Mai puțin de 2 procente din respondenți au răspuns că nu au fost în situații de conflicte de interese?
Ianina Spinei: „Și asta este o problemă, întrucât conflictele de interese în sectorul public sunt destul de dese. Problema constă în aceea că mulți dintre cei care au spus că au fost în situații de conflict de interese au spus că nu le-au raportat și nu au întreprins nicio măsură...”
Europa Liberă: Din aceste 2 procente, da?
Ianina Spinei: „Din aceste 2 procente. Mai mult decât atât, întrebându-i dacă ei știu despre unele conflicte de interese sau abuzuri în instituția în care lucrează în ultimii doi ani, ei au adus multiple exemple. De pildă, când fosta conducere a Ministerului Educației, mă refer la perioada când au fost angajate rude în subordine, când la vamă mărfurile persoanelor afiliate erau evaluate la un preț mai mic decât cel de piață și multe, multe alte conflicte despre care remarcă respondenții.”
Europa Liberă: Deci, toate proiectele astea costisitoare prin care s-a încercat să fie învățați funcționarii publici ce-i conflictul de interese, cum se gestionează o situație de astea, toate astea în zadar?
Instruirea în acest domeniu trebuie să fie continuă...
Ianina Spinei: „Nu, nu este în zadar. Noi trebuie să înțelegem că în instituțiile publice există fluctuație, că nu toți funcționarii sunt acoperiți de asemenea instruiri, că legislația se mai schimbă și instruirea în acest domeniu trebuie să fie continuă. Spre exemplu, chiar și atunci când e vorba de depunerea declarațiilor de aceleași interese. A fost un exercițiu în anul 2019 de depunere a declarațiilor electronice și mai mult de o treime din respondenți au semnalat nereguli atât de ordin tehnic, cât și faptul că ei nu înțeleg ce trebuie să reflecte și cum să reflecte în declarații, de exemplu, împrumuturi, bani care vin de peste hotare...”
Europa Liberă: Instruirea continuă?
Ianina Spinei: Da, instruirea trebuie să continue, trebuie să fie efectuată în permanență.”
Europa Liberă: Vorbind de existența corupției în instituții și cum este combătută, înțelegem că a fost păstrată anonimitatea acestei chestionări, însă jumătate, practic, din respondenți s-au eschivat să răspundă dacă în instituția respectivă există corupție, dacă citesc bine cifrele. Ar fi vorba, dna Spinei, despre frică? Despre neîncrederea că lucrurile nu pot fi îndreptate? De altceva?
Ianina Spinei: „Da, există destulă neîncredere a respondenților în acest sens, întrucât cea mai mare parte n-a dorit sau s-a eschivat să răspundă la întrebare și atunci când i-am întrebat pe cei care spun că nu vor comunica despre acte de corupție, de ce nu o vor face, ne-au spus că ei nu au încredere că autoritatea aceasta îi va proteja ca și pe avertizori de integritate. Până ce nu există această încredere, până ce nu există politici coerente de apărare a avertizorilor de integritate, până ce însăși imaginea instituției și a persoanelor responsabile nu va fi una foarte bună, eu cred că funcționarii nu vor avea interes să colaboreze în mod eficient în prevenirea corupției cu autoritățile publice.”
Europa Liberă: Dar cine și, mai ales, cum la modul practic este responsabil de aplicarea în instituții a politicilor anticorupție?
Trebuie ca legislația aceasta să fie autentic implementată...
Ianina Spinei: „Legislația, de fapt, obligă funcționarii să denunțe actele de corupție sau conducătorilor lor, sau autorităților anticorupție abilitate, cum ar fi CNA-ul, iar autoritatea publică trebuie să întreprindă acțiuni pentru a proteja avertizorii de integritate. Am auzit că au fost întreprinse unele acțiuni în ceea ce ține de avertizorii de integritate, dar ele, din păcate, nu sunt suficiente, cu spoturi, cu promovarea legislației nu se termină, trebuie ca legislația aceasta să fie autentic implementată.”
Europa Liberă: Sondajul, dna Spinei, prilejuiește volens-nolens o comparație sub aspectul perceperii corupției între două guverne – Filip și Sandu. Fără să atribuim vreo conotație politică celor constatate, ce arată totuși răspunsurile?
Ianina Spinei: „Se observă imediat că respondenții dau un avans în ceea ce privește aprecierea calității politicilor anticorupție pentru perioada guvernării Sandu comparativ cu perioada guvernării Filip. Și aici, dacă e să exemplific, noi am întrebat respondenții: dacă instituția a fost politizată, dacă în instituție au fost cazuri de angajare grație relațiilor de rudenie și prietenie, dacă evaluarea angajaților n-a fost transparentă și obiectivă sau s-a utilizat proprietatea instituției în scopuri personale? Și atunci, ponderea respondenților care au evaluat aceste politici în perioada guvernării Sandu a fost mai pozitivă, mai puțini au spus că atare nereguli au avut loc. Însă vreau să atenționez că asta nu înseamnă că respondenții nu au semnalat despre multiple nereguli, că nu au avut multe obiecții sau observații critice în ceea ce privește activitatea autorităților publice în timpul guvernării Sandu. Și asta, în primul rând, se referă la comunicarea nesatisfăcătoare sau insuficientă cu angajații, angajarea unor șefi în mod netransparent, de discriminare sau intimidare a unor angajați. Vreau să spun că noi am făcut o comparație între calitatea politicilor pe timpul guvernării Filip și Sandu, dar asta nu înseamnă că aceste opinii ale respondenților nu sunt relevante și pentru guvernarea actuală, fiindcă, de fapt, ne referim la opiniile acelor funcționari de rând care rămân și lucrează în instituție, indiferent de faptul dacă se schimbă conducerea acestora.”
Europa Liberă: Pe finalul acestei discuții, dna Spinei, unde, în ce instituții gradul de percepție a corupției este mai înalt și ce explicații ar fi la îndemână?
Ianina Spinei: „Dacă e să vorbim unde respondenții văd și percep mai multă corupție, în serviciul vamal, la fisc, aici o parte mai mare din respondenți spun că există corupție. Asta vorbește despre faptul că autoritățile publice trebuie să întreprindă măsuri pentru a aplica politici anticorupție veritabile, mai ales atunci când e vorba de prevenirea, tratarea conflictelor de interese, angajarea și promovarea merituoasă a cadrelor, protejarea avertizorilor de integritate. Noi vrem ca rezultatele acestui sondaj nu doar să fie interesante pentru noi ca monitori și pentru jurnaliști, ele să fie utile, fiindcă ele sunt extrem de interesante și pentru conducere.”
Europa Liberă: Și cele mai mari așteptări salariale le au funcționarii de la vamă și fisc. De ce?
Ianina Spinei: „Bineînțeles. Și asta, de fapt, nu este legat de riscurile pe care le au aceștia, fiindcă nu sunt mai multe riscuri la vamă și la fisc în comparație cu alte autorități, dar asta spune despre faptul că aici sunt mai multe oportunități de primire a unor remunerații, inclusiv neoficiale. Și vreau să-mi continui gândul despre utilitatea rezultatelor acestui sondaj: noi am vrea ca, în primul rând, conducătorii autorităților publice să asculte, dar și să audă și să ia în considerare acele momente critice, acele așteptări și sugestii pe care le-au oferit respondenții pentru a schimba starea lucrurilor spre bine.”
