Ce se va întâmpla cu Partidul Democrat aflat în disoluție și ce șanse sunt ca actuala majoritate parlamentară să nu mai fie funcțională? În cazul eventualei demiteri a guvernului și imposibilității votării altui cabinet când ar urma să fie organizate următoarele alegeri? La acestea și alte întrebări răspunde analistul politic Igor Boțan.
Europa Liberă: Președintele Dodon aruncă zarurile, spune că mai bine s-ar merge la anticipate, dacă nu mai funcționează majoritatea parlamentară și se destramă partenerul de coaliție sau ce o mai fi fiind acolo la vârf. De aici rezultă două întrebări: într-adevăr se destramă aripa democrată a guvernării? Și doi: dacă într-adevăr e posibilă organizarea sau declanșarea anticipatelor?
Igor Boțan: „Observăm cu toții un proces de destrămare a fracțiunii parlamentare a Partidului Democrat. Actualmente, majoritatea parlamentară este constituită din 54 de deputați...”
Europa Liberă: Cu o rezervă de trei locuri încă până la minimumul necesar.
Igor Boțan: „Da, este adevărat și nu-i exclus că acest proces de destrămare a Partidului Democrat și a fracțiunii va continua și atunci va exista o problemă legată de suportul pentru guvernul Chicu. Deci, acest scenariu este absolut realist, dacă luăm în considerare că deja peste o treime din deputații Partidului Democrat au părăsit fracțiunea, iar procesul este în desfășurare.”
Europa Liberă: Dar ce anume accelerează, așa cum vă exprimați Dvs., această destrămare? Pavel Filip pretinde că ar fi la mijloc niște interese oculte. Pe de altă parte, adversarul său politic, fostul speaker Andrian Candu spune că mobilul ar fi dorința de a salva Republica Moldova, calea europeană și, mai ales, incapacitatea actualei guvernări.
Igor Boțan: „Există un șir de factori care fac ca această fracțiune a Partidului Democrat să se destrame. Știm cu toții că acum aproximativ un an de zile țara a fost părăsită de către liderul acestei formațiuni, care, începând cu anul 2012, și-a propus ca să transforme Partidul Democrat în cea mai importantă formațiune politică.”
Europa Liberă: Ceea ce i-a reușit în mare parte, dar cu mijloace nu tocmai democratice.
Există motive de ordin ideologic, financiar și de orientare internațională a Republicii Moldova...
Igor Boțan: „Da, exact. Tocmai mijloacele pe care le-a folosit ex-președintele Partidului Democrat acum arată care sunt consecințele. Partidul a rămas fără resurse financiare, partidul a rămas cu o problemă de orientare politică, actuala conducere a Partidului Democrat vrea să readucă partidul pe filiera social-democrată, iar cei care au plecat lansează adresări către socialiști, invocând citate din Fiodor Dostoievski despre cât de periculos este socialismul, uitând că și Marian Lupu, și Vlad Plahotniuc au fost vicepreședinți ai Internaționalei Socialiste. Deci, există motive de ordin ideologic, financiar și de orientare internațională a Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Dar cât de prezent este Vlad Plahotniuc în activitatea formațiunii „Pro-Moldova” sau grupului politic? Mulți se întreabă dacă într-adevăr dânsul este în spate, așa cum sugerează Pavel Filip.
Igor Boțan: „Sunt convins că influența dlui Plahotniuc este una substanțială, pentru că, așa cum spuneam, domnia sa a și clădit această formațiune de la congresul din iunie 2012 și a ajuns acest partid în situația când controla totul în Republica Moldova, dar prin persoane fidele dlui Plahotniuc. Acum a venit timpul scadenței, când cei care au fost promovați de dl Plahotniuc probabil trebuie să urmeze un anumit comportament...”
Europa Liberă: Ca să-i salveze situația dânsului? Nu-mi vine a crede că neapărat considerentele ideologice îl motivează.
Igor Boțan: „Dacă luăm în considerare modul și comportamentul pe care l-a impus Vlad Plahotniuc, nu putem exclude că este vorba și despre dorința de a se răzbuna pe Igor Dodon, care i-a fost un partener foarte special. Fiind șef de stat, dl Dodon a fost și un fel de mesager între cercurile de la Kremlin și coordonatorul Republicii Moldova, Vlad Plahotniuc. Acest lucru a ieșit în evidență foarte clar la 7 iunie anul trecut.”
Europa Liberă: Vă referiți la celebrele secvențe video a căror autenticitate o contestă Igor Dodon. Acum unii spun că, de fapt, fortificarea aripii Candu va însemna biletul de revenire a lui Plahotniuc în țară. Dvs. spuneți doar de răzbunare. Credeți că planurile dânsului merg până într-acolo să fortifice „Pro-Moldova” într-atât încât să-l amnistieze?
Igor Boțan: „E mult prea departe până acolo, pentru că există organele de drept, există procuratura. Am văzut chiar astăzi mesaje foarte tranșante din partea președintelui Dodon, care promit informații noi despre investigarea furtului miliardului și înstrăinării aeroportului.”
Europa Liberă: Deci, vițelul e în burtă, cum se spune la țară?
Igor Boțan: „Exact! Și în aceste circumstanțe, sigur că dl Dodon amenință cumva cu eventualele alegeri parlamentare anticipate, care ar putea avea loc doar după alegerile prezidențiale.”
Europa Liberă: Dar dânsul spunea că, eventual, pot fi desfășurate concomitent și astăzi fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase ne lămurea că acest lucru este imposibil sau, cel puțin procedural, s-a scăpat acest tren?
Igor Boțan: „Dl ex-președinte al Curții Constituționale cunoaște foarte bine această materie. Domnia sa a fost președinte al Curții exact atunci când înalta instanță a adoptat hotărârea din noiembrie 2015, care spunea contrariul și care, de fapt, a anula articolul 85 punctul 4, care în mod expres prevede că în ultimele șase luni ale mandatului șefului statului este interzisă dizolvarea parlamentului. Atunci, Curtea Constituțională a hotărât că această prevedere a Constituției este caducă din cauză că în 2000 a fost modificată Constituția în vederea alegerii indirecte a șefului statului și, dacă șeful statului se alege indirect, atunci parlamentul ar fi trebuit să anuleze și această normă din Constituție, lucru care nu s-a întâmplat.
Din punctul meu de vedere, este o logică nu tocmai încheiată la toți nasturii. Acum, după ce Curtea Constituțională a hotărât după 16 ani că șeful statului trebuie ales în mod direct, evident că hotărârea din noiembrie 2015 nu mai este valabilă. Deci, revenim la normalitate și, într-adevăr, în conformitate cu prevederile exprese din Constituție, în ultimele șase luni ale mandatului șefului statului parlamentul nu poate fi dizolvat.”
Europa Liberă: Prin urmare, anticipatele sunt imposibile?
Igor Boțan: „Sunt imposibile, pentru că până la 23 iunie, când se începe perioada prevăzută de Constituție de șase luni de zile până la expirarea mandatului, trebuie să aibă loc demiterea guvernului și eșuarea numirii unui nou guvern.”
Europa Liberă: Am înțeles. Astea sunt procedurile, dar din punct de vedere politic, că Dodon operează, întâi de toate, cu rata de popularitate a formațiunilor care eventual s-ar bate pentru locuri în parlament. Dânsul spune că n-ar rămâne nici cenușa din concurenții dânsului, pentru că socialiștii sunt pe cal. Deci, din punct de vedere politic, sunt oportune, ar accepta formațiunile politice concurente să le declanșeze?
Din punct de vedere politic, nu sunt oportune, pentru că țara e în criză pandemică și în criză economică...
Igor Boțan: „Din punct de vedere politic, nu sunt oportune, pentru că țara e în criză pandemică și în criză economică și e nevoie de menținut un minimum de stabilitate politică până la alegerile prezidențiale care sunt prevăzute de Constituție. Sunt alegeri ordinare și nu pot fi evitate.”
Europa Liberă: Dar opoziția s-ar bucura să-l prindă pe picior greșit pe Chicu alias Dodon, nu?
Igor Boțan: „Ar putea să se bucure de așa ceva, dar este imposibil din punct de vedere juridic și atunci intrăm în speculații care sunt irelevante.”
Europa Liberă: Și atunci, de ce Igor Dodon amenință sau șantajează concurenții politici cu anticipate, dacă nici nu sunt oportune și nici nu sunt reale din punctul de vedere al normelor de procedură?
Igor Boțan: „Este vorba despre narativul politic al dlui Dodon, care astăzi a anunțat că va sugera parlamentului să numească ziua alegerilor prezidențiale pe 1 noiembrie și dl Dodon, ca politician care probabil vrea să participe la aceste alegeri, vrea să-și convingă susținătorii că se simte tare pe poziții. Și nu trebuie să uităm că există un mediaholding pe care îl controlează dl Dodon și Partidul Socialiștilor și toate aceste declarații sunt pentru ca să fie diseminate de acest mediaholding și să întărească anume această încredere că socialiștii pot fi învingători.”
Europa Liberă: Și Dvs. folosiți expresia prudentă „probabil”. Oare nu este evident că Dodon va concura pentru noul mandat de președinte? Și de ce nu anunță, dacă face totul ca să asigure condiții prielnice?
Igor Boțan: „Este adevărat că manifestă prudență, pentru că există o hotărâre a Curții Constituționale care spune că șeful statului trebuie să fie detașat de partidele politice în exercitarea mandatului.”
Europa Liberă: Și asta o face cu multă râvnă, desigur...
Igor Boțan: „Da, și asta înseamnă că, de fapt, șeful statului nu poate fi candidatul Partidului Socialiștilor sau al oricărui alt partid.”
Europa Liberă: Deci, iarăși intrăm în proceduri și în meschinării, de fapt?
Igor Boțan: „Sigur că da!”
Europa Liberă: Când toată lumea știe că Igor Dodon este socialist și, dacă va candida, sigur că va reprezenta secera și ciocanul?
Igor Boțan: „Sigur că știm aceste lucruri, dar trebuie respectate prevederile Constituției și hotărârile Curții Constituționale. Și dacă dl Dodon încearcă să-l copie în toate manifestările sale pe Vladimir Putin, deci trebuie să procedeze cel puțin la fel. Sunt convins că dl Dodon va încerca totuși să fie candidatul Partidului Socialiștilor și atunci Curtea Constituțională va trebui să revină la hotărârea pe care a dat-o în decembrie 2017, în care a delimitat foarte clar atribuțiile președintelui și implicarea acestuia în jocurile partidelor politice.”
Europa Liberă: Deci, Curtea Constituțională viață liniștită nu va avea?
Igor Boțan: „Mai cu seamă că socialiștii, din păcate, au reușit să antagonizeze Curtea Constituțională cu declarații care nu le fac față. Curtea Constituțională cel mai probabil va încerca să rămână în limitele propriei jurisprudențe pe care a creat-o de-a lungul anilor și să mențină echilibrul în societate astfel încât toate forțele politice și cetățenii să înțeleagă că această instituție își recapătă prestigiul și stima cetățenilor.”
