Linkuri accesibilitate

Igor Grosu (PAS): „Am eliberat instituția prezidențială. Este rândul Parlamentului”


Interviul electoral cu Igor Grosu (PAS)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:26:43 0:00

Interviul electoral cu Igor Grosu (PAS)

Europa Liberă continuă să vă prezinte actorii politici înscriși în cursa electorală. Cu nr. 5 în buletinul de vot va figura Partidul Acțiune și Solidaritate cu sloganul: Pornim vremurile bune. L-am întrebat pe președintele interimar PAS , Igor Grosu care e miza alegerilor parlamentare anticipate din această vară.

Interviu electoral cu Igor Grosu (PAS)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:21:22 0:00
Link direct

Igor Grosu: „Miza e mare. Miza e mare, pentru că trebuie să ducem la bun sfârșit ceea ce am început în noiembrie anul trecut – o schimbare, o resetare a clasei politice. Am început și împreună cu cetățenii am reușit să dăm țării un președinte, să eliberăm instituția prezidențială.

Acum e rândul parlamentului. Și noi am ținut să îndeplinim acest angajament, să ajungem la anticipate, cu greu am ajuns și trebuie să curățăm parlamentul de transfugi, de hoți, de toți cei care s-au compromis, s-au vândut, pentru că, să nu uităm, acest parlament în demisie încă este parlamentul lui Plahotniuc-Dodon, nu este altul, este produsul sistemului mixt, care a fost implementat pentru a-i favoriza pe cei cu bani, cu televiziuni, cu resurse administrative, cu instituții care fac presiuni pe concurenții electorali.

Mai multe despre Partidul Acțiune și Solidaritate citiți aici

Deci, noi trebuie să resetăm parlamentul și să dăm o majoritate parlamentară care va da un guvern cu un orizont de câțiva ani de stabilitate în funcție pentru a putea începe să construim ceva, pentru că noi am fost într-o campanie electorală, am ieșit din aia, am intrat în altă campanie electorală. În campanii electorale nu construiești, nu investești.”

Europa Liberă: Dvs. vorbiți cu atât de mare entuziasm și mult optimism, dar realitățile le cunoașteți mai bine...

Igor Grosu: „Sigur, le cunoaștem...”

Europa Liberă: Și cunoașteți foarte bine că aceste realități ar putea să aducă și un alt tablou decât cel pe care vi-l doriți în parlament.

Realitățile pornesc de la faptul că lumea vrea schimbare.

Igor Grosu: „Realitățile pornesc de la faptul că lumea vrea schimbare. Acel milion de oameni care a votat nu se va mai lăsa păcălit de discuțiile acestea, speculațiile geopolitice, cine și ce vorbește, cum vorbește și pe cine reprezintă, oamenii s-au săturat de hoție, de nedreptate și de impunitatea asta în cazul unora, care-s în afara legii și nu sunt atinși de nimeni. Deci, oamenii prin asta au protestat cu votul lor și valul acesta eu cred că încă este prezent, noi va trebui să-l amplificăm, ca în 11 iulie lumea să iasă și să voteze alți politicieni.”

|Cele 5 promisiuni PAS

Europa Liberă: Și care e oferta PAS-ului, cu ce promisiuni veniți în fața electoratului?

Igor Grosu: „Noi continuăm, practic, acele cinci promisiuni pe care le-am făcut și în toamnă, pentru că ele cumva depășesc și mandatul unui președinte, e nevoie și de un executiv, și de un legislativ – combaterea corupției, hoției și aici îi prioritatea zero, dacă putem spune așa, e sistemul nervos al unei societăți care, din păcate, este afectat sistemul nostru nervos, adică trebuie să curățăm procuratura, judecătoriile. Judecătorilor, de exemplu, nu le place când vorbești de evaluare externă, dar când îi întrebi: „Voi, stimați judecători, care accentuați de fiecare dată că sunteți putere separată în stat, voi sunteți capabili să vă autopurificați, autoselectați acolo, să scăpați de balastul acesta al lui Plahotniuc, al lui Dodon, al lui Șor, al lui Platon?”, că ei cumva îs împărțiți în rețele. Aici nu avem un răspuns clar.

Deci, combaterea corupției, cel care s-a îmbogățit, a lucrat toată viața la stat și și-a făcut niște palate și niște active, va trebui să demonstreze cum și-a obținut, nu statul va trebui să aducă dovezi, dar el trebuie să demonstreze cum 20 de ani, fiind bugetar, s-a făcut atât de bogat.

Ne-am propus pensia minimă să fie 2.000 de lei.

Domeniul social, o altă prioritate, atenție sporită pentru bătrâni, bătrâni la care trebuie să le majorăm pensia și noi ne-am propus pensia minimă să fie 2.000 de lei, pentru că ei au muncit toată viața, nu mai au timp să aștepte, haideți să zicem așa.”

Europa Liberă: Costurile pandemiei au fost evaluate?

Igor Grosu: „În cazul pandemiei, o atenție sporită pentru cei din business, pentru că ei au suferit foarte mult și cu toții am văzut acel gest fără precedent făcut de Uniunea Europeană, 600 de milioane de euro pentru trei ani de zile, astea-s 12, dacă nu și mai mult, miliarde de lei...”

Europa Liberă: Adversarii Dvs. se întreabă – în ce condiții vor ajunge acele 600 de milioane de euro în Republica Moldova?

Sigur că se va aștepta rezultatele alegerilor și învestirea guvernului.

Igor Grosu: „În condiții foarte avantajoase și, dacă o să facem reforme, dacă o să demonstrăm că justiția este corectă, că nu se preiau businessuri și banii nu se delapidează, atunci Uniunea Europeană o să finanțeze, evident că o să finanțeze.”

Europa Liberă: Și prima tranșă când ar putea să ajungă?

Igor Grosu: „Detaliile nu le cunoaștem, sigur că se va aștepta rezultatele alegerilor și învestirea guvernului, pentru că trebuie să existe un interlocutor cu toate atribuțiile, credibil. Investiții în infrastructură, un obiectiv foarte clar.”

Europa Liberă: Sunt bani?

Igor Grosu: „Sunt bani pe interior, cei care nu trebuie de permis să se fure, și doi: bani din exterior pentru infrastructură în sate, că vorbim de canalizare, apeduct, gazoduct, toate școlile, toate grădinițele trebuie să aibă blocuri sanitare, asta-i rușine în secolul acesta să mai alergăm în curte, cu stații de epurare pentru orașele noastre, că sunt orașe în care vara simți un miros insuportabil. Deci, ajutor din exterior, plus guvernul care trebuie să creeze un fond pentru contribuții. Ce am în vedere? Dacă o localitate, o primărie reușește să atragă un proiect grandios de infrastructură, cum ar fi apă sau canalizare, că acestea-s cele mai scumpe, contribuția să poată fi luată din fondul instituit de guvern.”

Europa Liberă: Această povară despre care vorbiți Dvs. va cădea pe umerii următoarei guvernări.

Igor Grosu: „Da.”

Europa Liberă: Cine va guverna Republica Moldova, cine are șanse să ajungă la guvernare?

Igor Grosu: „Noi avem șanse, și eu spun lucrul acesta, pentru că noi muncim pentru a avea aceste șanse. Alte partide proeuropene, care vor accede în parlament și cu care noi vom fi bucuroși să ne așezăm la masa de discuții imediat după alegeri, să creăm acea majoritate parlamentară care să dea țării un guvern stabil.”

Europa Liberă: Dar în ultimul timp au apărut mai multe partide și unele din ele se declară sus și tare că sunt prooccidentale și chiar au spus aici, în studioul Europei Libere, că ar vrea să guverneze împreună cu Dvs.

„Noi o să decidem cine cu adevărat este proeuropean și cine mimează pro-europenitatea.

Igor Grosu: „Noi o să decidem, permiteți-ne să apreciem cine cu adevărat este proeuropean și cine mimează pro-europenitatea, pentru că noi am văzut și din ăia de stânga care într-un timp erau pro-Est, pe urmă s-au făcut pro-Vest și după au revenit iarăși înapoi. Faptele contează și credibilitatea exponenților acestor partide, dar cei care sunt cu adevărat parteneri credibili, mai mult sau mai puțin ei sunt clari.”

Europa Liberă: V-ați creat o impresie totuși cine sunt „partidele-spoiler”, care sunt „partidele-clonă” și de ce au apărut?

Igor Grosu: „Bine, în cazul nostru este o încercare, știu că în cazul PAS-ului este o încercare de a crea o astfel de clonă, dar nu cunosc la ce etapă au ajuns. Noi am văzut și în 2016, pare-mi-se, încercări în cadrul prezidențialelor de a crea un „spoiler”, lumea deja nu mai înghite așa ușor aparițiile acestea de o singură dată în cadrul campaniei electorale, plus noi sigur că o să informăm, o să vorbim, dacă o să apară: acesta-i „spoiler”, menirea lui este să vă inducă în eroare, să vă fure votul, n-are nimic în comun cu obiectivele pe care o să le propunem noi.”

|Votul diasporei și votul din stânga Nistrului

Europa Liberă: Despre importanța și miza votului din diasporă și votului din stânga Nistrului ce ne puteți spune?

Igor Grosu: „Importanța votului noi cu toții o înțelegem, cei care apreciem contribuția și rolul diasporei în viața noastră, existența țării, și din punct de vedere politic participă la procesul de luare a deciziei, și din punct de vedere financiar, economic, cultural, noi practici, noi idei de afaceri care vin odată cu revenirea lor, iar cei care nu înțeleg lucrul acesta fac ceea ce au făcut exponenții socialiștilor în Comisia Electorală Centrală – obstrucționează, creează piedici și decizia de sâmbătă este una rușinoasă, sub orice nivel, este o palmă dată de socialiști diasporei, de Dodon dată oamenilor noștri din diasporă prin încercarea de a îngrădi dreptul la vot, încălcând chiar și legea, pentru că legea spune foarte clar, dincolo de dorința unor actori politici de a insista pe deschiderea mai multor secții scrie foarte clar: numărul de oameni care s-au înregistrat prealabil – 100 de mii, numărul de cetățeni care au votat la ultimele alegeri – peste 260 de mii, statistica țărilor-gazdă unde se află, oferită de țările respective, ai trei indicatori, în baza la acești indicatori și disponibilitatea țărilor de a-ți oferi condiții, decizi câte secții de votare ai.

Au călcat peste asta, s-au agățat că nu sunt bani și asta-i minciună. Deci, minciuna ceea veche că nu sunt bani pentru alegerile anticipate, deși bani s-a dovedit că există. Nu sunt bani... Ministerul de Externe le spune: „O să acoperim cheltuielile din sursele Ministerului de Externe”, nici argumentul acesta nu merge. Prim-ministrul în demisie le spune că sunt resurse, secretarul general de stat de la externe spune același lucru, numai majoritatea sau cei care îl slujesc pe Dodon deliberat nu doresc să creeze condiții, dar noi o să insistăm.”

Europa Liberă: Apropo, despre diasporă își amintesc politicienii doar în campania electorală?

Igor Grosu: „Noi ne amintim tot timpul, pentru că noi mizăm pe suportul lor, suntem în contact permanent cu ei ș.a.m.d. Asta Dodon își amintește de diasporă numai..., și cu abordări, fie îi insultă, fie îi numește țară paralelă...”

Europa Liberă: Electorat paralel.

Igor Grosu: Electorat paralel, pardon. Nu, oamenii din diasporă cel puțin cu PAS-ul sunt permanent în legătură, noi avem deputați din diasporă, contactăm, vin la noi, ne ajută ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Dacă e adevărat că peste un milion de cetățeni se află în străinătate, câți din ei credeți că ar putea și ar dori să revină în Republica Moldova și ce șanse au ca aici, acasă, să se afirme exact așa cum se pot afirma acolo, în străinătate?

Igor Grosu: „Eu ascultam, cred că la Dvs., chiar ieri mă deplasam cu mașina și era un reportaj la Europa Liberă, acum nu mai țin minte ce frecvență, și vorbea cineva din diasporă și la fel a fost întrebat: «Vin, nu vin?»...”

Europa Liberă: Boris Cremene, actorul...

Igor Grosu: „Da, probabil, că eu am conectat la un moment dat, când eram în mișcare și n-am auzit când a fost prezentat. Oamenii au plecat în anii, nu știu, 2000, unii au plecat înainte, mai devreme, sărmanii, și au plătit banii ăia pentru viză, s-au dus unii prin păduri, prin râuri, prin munți, au riscat cu viața, clandestin, nu-i învinuiește nimeni, i-au mânat sărăcia și bandiții.”

Europa Liberă: Au trăit drame adevărate, despre asta ei vorbesc cu regularitate.

Igor Grosu: „Da, au trăit drame adevărate. Și iată au trecut 20 de ani, ei au ajuns la o vârstă, cât ești tânăr poți să muncești ș.a.m.d., la o anumită vârstă vrei să te retragi la baștină, ai obținut o pensie în țara-gazdă, te-ai legalizat, ai plătit impozite și vrei să te retragi în țara ta și atunci sigur că oamenii aceștia se gândesc, dle, eu vin încoace, eu mă retrag încoace, dar vrea să aibă aceleași condiții sau nu mai rele acasă, să aibă drumuri bune, servicii medicale, infrastructură ș.a.m.d., vrea un tratament corect din partea autorităților; cineva vrea să deschidă o afacere, vrea să fie sigur că nimeni nu-i ia afacerea, că fiscul îl tratează corect, vama îl tratează corect ș.a.m.d. Deci, așteptările lor sunt legitime, sunt firești și acum va depinde de noi, inclusiv de ei cât de mult ne vom mobiliza pentru a rupe lanțul acesta. Iaca, 30 de ani tot încercăm și mergem pe peregrinările acestea, dar trebuie odată și odată să rupem, în prezidențiale am reușit, acum trebuie să ducem la bun sfârșit.”

Europa Liberă: Dar părerea experților că anume votul din diasporă ar putea să decidă următoarea guvernare are dreptul la viață?

Igor Grosu: „Nu doar în diasporă, votul diasporei este foarte important, dar contează și votul de aici, pentru că eu sunt sigur că cei din diasporă telefonează acasă, vorbesc cu cei de acasă: „Mamă, tată, frate, soră, alo, ieșim, noi aici stăm în cozi sub ploaie, arșiță ș.a.m.d., ieșiți și voi!” Deci, oricum este această comunicare și eu cred în, nu știu, în sinergia asta, că nu o să stea părinții acasă și o să spună: „Lasă că feciorul meu din Londra o să voteze, că el e mai tânăr și o să se ducă și o să voteze.” Nu! Va depinde și de sinergia noastră, a celor de acasă, dar și a celor de acolo, care sunt un exemplu. Eu tot timpul aduc acest exemplu când mă întâlnesc cu cetățenii în sate, în târguri, în piețe, le spun: «Priviți cum tinerii noștri, feciorii voștri, părinții, au mers exemplar, distanțe, bani cheltuiți, au mers și au votat, haideți și noi, pe jumătate de oră am ieșit din casă și ne-am dus la secția de votare, am votat și ne-am întors acasă».”

Europa Liberă: Miza votului din regiunea transnistreană? Ne amintim foarte bine cazurile nu tocmai plăcute din timpul campaniei prezidențiale, când ați mers și Dvs. la o secție de votare, la Varnița. Acum ce credeți, se va schimba situația în bine, ar putea să mai planeze suspiciuni că cei care vin sunt ghidați, sunt aduși organizat?

Igor Grosu: „Eu nu cred că Dodon s-a lepădat de năravurile vechi, eu nu cred în lucrul acesta. El, Șor, Plahotniuc se conduc de aceleași modele și comportamente electorale, ei nu pot face altfel campanie electorală, ei știu să cumpere, ei știu să sperie oamenii, ei știu să șantajeze oamenii și clar lucru că el o să recurgă și de data aceasta la aceleași practici, probabil o să se înțeleagă iarăși cu partenerul lui de la Tiraspol, iar aceia în mod tradițional deja... Cum se face? Cumva se iau ca bază oamenii, cetățenii noștri care muncesc în sectorul public acolo, fie în întreprinderi și condiția, cum era data trecută, „dacă nu-mi aduci luni fișa din buletin cu ștampila „votat”, o să ai probleme”. Atunci îi speriau că îi bagă în carantină pe 14 zile, asta era sperietoarea. Și noi avem cazuri, la Cimișlia îmi povestea un coleg de-al meu că la o secție de votare au venit niște tineri cu o rugăminte care i-a lăsat cumva mască pe ai noștri, rugămintea era: „Aplicați-ne, vă rugăm, ștampila „votat” în fișă”. Și ei le spuneau: „Dar nu sunteți de aici.” – „Vă rugăm frumos, că noi o să ne întoarcem înapoi în partea stângă și o să avem neplăceri.” Iată care-i șantajul și el o să recurgă la lucrurile acestea, dar noi o să-l descurajăm.”

Europa Liberă: Sunt observatori și, cel mai probabil, vor supraveghea îndeaproape acest scrutin.

Igor Grosu: „Vor supraveghea, dar foarte mult contează care va fi comportamentul poliției, al Ministerului de Interne, al Agenției Naționale Transport Auto (ANTA), pentru că, dacă o să înceapă iarăși transportarea în masă, sigur că va fi o problemă.”

Europa Liberă: Dar dvs., Partidul Acțiune și Solidaritate, contați și pe voturile cetățenilor din stânga Nistrului?

Igor Grosu: „Evident! 14% în alegerile prezidențiale ne-au votat, au crezut în noi, ceea ce este...”

Europa Liberă: Acum s-au mai deschis încă două secții de votare suplimentare – una la Tighina și alta la Corjova.

Igor Grosu: „Da, au mai deschis și noi toți am văzut care este reacția, fiindcă ei încearcă să deschidă aceste secții pe un teritoriu pe care nu-l controlează autoritățile constituționale și aceasta este o problemă. CEC-ul, cel puțin în discuțiile pe care le-am avut marți, noi am avut acces în clădirea CEC-ului, am discutat cu câțiva reprezentanți ai Comisiei (pentru că nu erau toți pe loc), ei înțeleg că este o mare problemă și chiar și exponenții lui Dodon de acolo au înțeles, dar zic: „Da, dar o să vedem dacă poliția o să ne spună, dacă Comisia Unificată de Control” ș.a.m.d. Deci este clar că totul este la limită și atâta timp cât nu poți garanta accesul concurenților electorali acolo să-și prezinte programele, observatorilor, televiziunii, mass-mediei, desigur că nu poți asigura un proces electoral corect.”

Europa Liberă: Dar această stare de lucruri și situație cumva vă motivează că totuși problema transnistreană trebuie să ajungă în agendă ca o problemă prioritară pentru guvernare?

Igor Grosu: „Ea trebuie să ajungă în agendă, dar nu în campaniile electorale...”

Europa Liberă: În general, eu zic, pentru a se identifica o soluție durabilă pentru criza transnistreană.

Igor Grosu: „Exact! Da, și problema transnistreană, dar și alte probleme care sunt sensibile, importante trebuie discutate, abordate atunci când lucrurile sunt calme, nu în campanii electorale, când emoțiile sunt maxime.”

Europa Liberă: Da, dar vedeți că puterea și opoziția totdeauna au avut divergențe sau nu au înțeles în același fel cum trebuie să fie reglementată problema transnistreană?

Igor Grosu: „Dodon privește populația, cetățenii noștri din Transnistria sau această regiune prin două optici. Prima optică: voturi pentru PSRM, pentru că numai el are acces acolo, în virtutea circumstanțelor, și a doua: un teritoriu, o zonă gri prin care pot fi făcuți bani murdari. Iată două optici prin care abordează Dodon malul stâng al Nistrului. Noi îl privim altfel. Noi îl privim ca teritoriu cu cetățeni ai Republicii Moldova care trebuie încet, pașnic, integrat, acest teritoriu trebuie reintegrat în teritoriul Republicii Moldova.

}n comparație cu alte conflicte înghețate din spațiul CSI, avem cele mai mari șanse de a soluționa acest conflict.

Noi, în opinia mea, în comparație cu alte conflicte înghețate din spațiul CSI, avem cele mai mari șanse de a soluționa acest conflict, pentru că el nu are la bază niciun fel de divergențe etnice, religioase sau de altă natură, sunt doar interese economice ale unei grupări care a ocupat funcțiile acolo și ține cetățenii ostatici și alți bandiți și hoți de la Chișinău, care mențin aceste legături, fiindcă este convenabil pentru o anumită rentă să mențină acest status-quo. Iată, abordarea noastră este total diferită.”

Europa Liberă: Dar de când s-a îmbunătățit sau se îmbunătățește relația dintre Republica Moldova și Ucraina, regiunea transnistreană rămâne a fi o zonă gri, chiar dacă încep să fie verificate mai insistent hotarele?

Igor Grosu: „Deci, soluționarea problemei transnistrene nu depinde doar de relațiile noastre cu Ucraina, ea are o contribuție, evident...”

Europa Liberă: Regiunea se învecinează cu Republica Moldova și Ucraina.

Igor Grosu: „Exact, dar să nu uităm că sunt și alți jucători mari, importanți...”

Europa Liberă: În formatul de negocieri „5+2” sunt mediatori și observatori.

Igor Grosu: „Exact, Rusia, Uniunea Europeană, Statele Unite... Deci, noi va trebui foarte atent să abordăm, gradual, cum apropiem malurile astfel ca să fie asigurată circulația liberă a cetățenilor, să menținem dreptul întreprinderilor de a face export, comerț, inclusiv în Uniunea Europeană în numele Republicii Moldova...”

Europa Liberă: Așa se și practică.

Igor Grosu: „Da, așa se și practică, dar dacă le place să facă comerț cu lumea civilizată, înseamnă că încet-încet trebuie să preia și standardele de respectare a drepturilor omului pe malul stâng al Nistrului. Așa se face în lumea civilizată, iar noi va trebui să arătăm pe malul drept că avem justiție, avem ordine, ca să devenim mai atractivi și un argument în plus să fie interacțiunea noastră cu cetățenii. 14% au crezut că, având un președinte nou, obiectiv, curajos, pot fi schimbate lucrurile spre bine. Deja e bine, 14% sunt, înseamnă că trebuie să-i convingem încet-încet și pe alții.”

| PAS și diaspora din Rusia

Europa Liberă: Dle Grosu, în eventualitatea că ajungeți la guvernare, cum va dezvolta Republica Moldova relații bune și cu Estul, și cu Vestul?

Igor Grosu: „Vor fi relații foarte previzibile, relații corecte dacă vorbim de Est...”

Europa Liberă: De stabilitate și predictibilitate e nevoie în orice situație, cu orice guvernare.

Igor Grosu: „Dacă e vorba de Federația Rusă, da, noi vrem relații corecte cu Federația Rusă, noi avem foarte mulți cetățeni acolo. Iată pe data de 15 o să apară un moment, așa, care va trebui să fie depășit cumva, legat de statutul unor conaționali de-ai noștri care se află pe teritoriul Federației Ruse.”

Europa Liberă: Cei care nu și-au legalizat șederea, ar putea să aibă probleme cu instituțiile statului rus?

Igor Grosu: „Eu sper că pot fi depășite aceste probleme, așa cum am depășit... Poate fi stabilită o altă dată-limită, eventual.”

Europa Liberă: Adică să nu-i deporteze?

Igor Grosu: „Asta ar fi cel mai indicat, pentru că oamenii ceia muncesc acolo.”

Europa Liberă: Deși deja am întâlnit multă lume în teritoriu care spun că au frică de aceste restricții pe care le-a anunțat Vladimir Putin, au revenit în Republica Moldova și trăiesc cu frică.

Igor Grosu: „Sigur că au frică. Iată, avem un subiect pe care trebuie să-l abordăm cu Federația Rusă. Problema exporturilor, accesul produselor noastre pe piața rusă – alt subiect, problema transnistreană – al treilea subiect și tot așa. Deci, sunt dosare care trebuie soluționate, dar iarăși ele vor fi soluționate, reluate, ca să zic așa, când vom avea o guvernare stabilă, fiindcă nimeni acum nu o să pună pe masa de discuții subiecte cu un guvern care este în demisie sau nu este o majoritate parlamentară și nu avem un parlament.

Cu România, evident, relații speciale, proiecte transfrontaliere împreună chiar și Planul de recuperare, de care beneficiem și noi ca excepție, aceste 600 de milioane de euro. Sunt și proiecte pe care trebuie să le implementăm cu Ucraina, în iarnă a expirat data-limită pentru deținătorii de plăcuțe de înmatriculare a automobilelor, pe 15 februarie, pare-mi-se, sau pe 15 ianuarie a expirat și a trebuit să intervenim, să stabilim o altă dată pentru a permite oamenilor să-și înmatriculeze vehiculele. Deci, instrumente sunt, doar să fie voință politică.”

Europa Liberă: Dar votul din 11 iulie are tentă geopolitică, pentru că societatea moldavă este profund divizată, polarizată?

Igor Grosu: „Ea va rămâne, evident nu va dispărea, dar ceea ce s-a reușit în cadrul alegerilor prezidențiale cumva lumea un pic s-a detașat de la această temă perenă Est-Vest și a rezonat la ceea ce spunem noi – să oprim hoțiile, să oprim nedreptatea –, pentru că, în timp ce noi discutăm geopolitic, corupția ne mănâncă, ne paralizează instituțiile, le face disfuncționale și lumea a crezut și a acceptat acest mesaj care cumva a apropiat-o de acele clivaje...”

Europa Liberă: Dar adversarii dvs. politici acum insistă pe ideea că de când a venit Maia Sandu la putere prea puțin s-a făcut din ceea ce s-a promis.

Adversarul nostru politic n-a fost capabil un vaccin să aducă sau să pună un leu în buget pentru vaccinuri.

Igor Grosu: „Nu, s-au făcut foarte multe! Adversarul nostru politic n-a fost capabil un vaccin să aducă sau să pună un leu în buget pentru vaccinuri.”

Europa Liberă: A aduși totuși vaccinul Sputnik.

Igor Grosu: „Ei, l-a adus... Câte piedici a pus el până l-a adus și pe acesta pe care l-a adus! Credeți-mă, vaccinul Sputnik trebuia să vină mult mai devreme în Republica Moldova, dar faptul că el voia să fie cel care urcă în avion împreună cu lotul de vaccinuri a pus piedici la greu, numai să nu ajungă vaccinurile fără dânsul, dar n-a făcut nimic, n-a pus un leu în buget pentru a procura vaccinuri. În plină pandemie nu era niciun contract încheiat cu producătorii, fie cu platforma COVAX, fie cu partenerii de dezvoltare. Dna Sandu a făcut lucrul acesta într-un termen record.”

Europa Liberă: În campania electorală, politicienii se atacă dur, inclusiv atacuri la persoană, că sunt dușmani aproape că pe viață și moarte, se termină alegerile și în parlament se creează diferite situații când iarăși trebuie să reveniți la dialog.

Igor Grosu: „Da, așa e.”

Europa Liberă: Cum să înțeleagă cetățeanul cearta și ura din campania electorală și compromisul de după alegeri?

Igor Grosu: „Păi, cum să-l tratezi pe unul care vede pericolul peste tot, în afară, vede sirieni, vede extratereștri, sperie lumea? Iată, cum poți să-l tratezi pe un asemenea adversar politic? Sigur că trebuie să-i spui că-i mincinos, sigur că trebuie să-i spui că-i „kuliocar”, sigur că trebuie să-i spui că numai pe frică și pe minciună face campanie, nu poți să-l tolerezi. Îi mai scade temperatura după campanie, te întâlnești cu el în privat și recunoaște că o face, pentru că-i spune șeful s-o facă, așa-i la socialiști. Îmi pare rău s-o spun, dar așa-i modelul lor de a exista. Și după alegeri, da... Eu cred că și de data asta cetățenii au să vadă cât de toxică este campania pe care o promovează ei, fiindcă ea e bazată numai pe minciuni și pe intimidări. Iată au un deputat mare, așa, un deputat, ca să nu-i fac reclamă, care a scris un fel de „donosuri”, cum se practica pe timpul Uniunii Sovietice pe toți primarii care nu-s membri ai PSRM-ului. Iată, toți primarii – și ai noștri, și ai Platformei DA, și ai PD-ului – au primit un fel de citații și poliția îi hărțuiește acum. În orice localitate mă duc acum, apare această problemă: „Dle deputat, iată, deputatul cutare de la socialiști a scris și acum poliția mă cheamă”... Și eu stau și mă întreb: „Oare oamenii aceștia chiar n-au învățat o lecție de pe timpul lui Plahotniuc?” Nu, nu mai funcționează presiunea asta, înrăiește lumea, înrăiește cetățenii.”

Europa Liberă: Din tabăra lor se mai fac auzite declarații că după alegeri ați putea să reveniți la masa de negocieri și mai că să nu creați o majoritate parlamentară.

Igor Grosu: „Da, da, vrabia mălai visează. Îi auzim și noi, ei pe de o parte scuipă, pe de altă parte beau de unde scuipă ș.a.m.d. Ei haideți să-i vedem să treacă, să-și caute de votanții lor, de metodele lor murdare de a face campanie electorală, noi credem că o să avem împreună cu alte partide proeuropene o majoritate și n-o să avem nevoie de contribuția lor.”

Europa Liberă: Dar care ar fi acele partide prooccidentale cu care ați vrea să faceți o majoritate?

Igor Grosu: „Partide proeuropene, prooccidentale, democratice cu adevărat din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Au nume?

Igor Grosu: „Acum dacă o să-l numesc pe unu și n-o să-l numesc pe altul, o să-mi pun toată dreapta sau centru în cap, de aceea o să mă abțin să dau nume.”

Europa Liberă: Am mai reținut câteva sugestii, inclusiv de la experți, care spun că ar fi bine Partidul Acțiune și Solidaritate să vină cu un apel, cu un îndemn către anumiți concurenți electorali să se retragă din cursă și ca, eventual, să vă înțelegeți pentru o ulterioară guvernare împreună, dar pentru a nu fi irosite voturile să încercați și acest scenariu.

Igor Grosu: „După mine, n-ar fi corect din partea noastră să venim cu asemenea inițiative, este decizia fiecărui concurent electoral la o anumită etapă să-și evalueze șansele și să ia o decizie într-un fel sau altul. Noi, desigur, o să fim deschiși pentru orice colaborare postelectorală și până la alegeri cu aceste partide, ne-am mobilizat foarte repede în fața sediului CEC-ului când a apărut această problemă în raport cu diaspora. Deci suntem în continuare deschiși și o să fie oameni de valoare potriviți pentru anumite poziții, o să luăm în considerare lucrul acesta, pentru că nu o să avem foarte mult timp pentru a ne aclimatiza într-o funcție sau alta, va trebui foarte repede să intrăm în „brazdă”, pentru că oamenii nu au timp să aștepte.”

Europa Liberă: Doi candidați de pe lista PAS s-au retras. CEC spune că nu ați făcut demersul pentru ca să fie retrași.

Igor Grosu: „Ba da, colegii de la partid au pregătit documentele, eu am semnat și au să fie depuse, e o chestiune de ordin tehnic, dar o să ajungă la CEC.”

Europa Liberă: Câți bani o să cheltuiți în această campanie?

Igor Grosu: „Atâția câți o să avem, că noi nu avem mulți bani.”

Europa Liberă: Câți bani aveți pentru a fi cheltuiți în campania electorală?

Igor Grosu: „Bine, la începutul campaniei era vorba de un milion 600 de mii, jumătate erau finanțări de la stat, de la buget, iar jumătate au fost din donații și cotizații. Noi primim donații mici și multe, trebuie să recunosc, și mulțumim pe această cale tuturor susținătorilor care donează din puținul pe care îl au, măcar și acei 10 lei, 50 de lei care vin noi spunem mersi foarte mult și noi vedem când intră sau vin oamenii și fac donații la partid. Noi tot timpul am făcut campanii ieftine și nu am avut bani pentru campanii la televiziuni, pentru că acolo publicitatea este foarte scumpă, sunt niște prețuri astronomice, ai impresia că unele televiziuni profită de ocazie și își fac plinul în campanie. Nu, noi...”

Europa Liberă: Și că Republica Moldova nu e un stat sărac...

Igor Grosu: „Și nu e un stat sărac, șapte mii de euro un minut de publicitate. Haideți, dlor, lăsați, că nu suntem... Ai impresia că nici la cele mai mari canale internaționale de prestigiu nu sunt așa prețuri. Noi o să practicăm metode foarte ieftine – un ziar, un pliant și luăm țara la picior, satele, orașele, chiar și azi...”

Europa Liberă: Pe câte procente contați?

Igor Grosu: „Noi contăm pe un rezultat bun, însă acum nu ar fi bine să spun eu un procent anume. Eu le-am spus colegilor și de fiecare dată le spun că procentul nostru o să depindă de munca noastră.”

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

XS
SM
MD
LG