Impozitul unic

Impozitul unic este un principiu de taxare a cetățenilor care are ca scop simplificarea la maximul a procedurilor administrative și, în același timp, ușurarea poverii fiscale pentru cetățeni, dar duce și la economii pentru stat, prin simplificarea structurilor administrației fiscale.

Într-un fel, chiar și în timpurile trecute dijma era un sistem de impozitare unic, pentru că consta în 10% din venituri, decima, dijmă.

În timpurile recente, impozitul unic a revenit ca o inițiativă a mai multor țări est-europene, post-comuniste, care trebuiau să-și construiască de la zero o economie de tip capitalist, fără a mai trece prin impozitul progresiv al țărilor occidentale, prin care acestea și-au finanțat, după al Doilea Război Mondial, sistemele sociale.

Țările baltice au fost primele care au venit cu un asemenea sistem încă din anii 1990, Estonia, de pildă, începând cu un impozit unic de 26%, coborât azi la 20%.

Rusia și Ucraina au început din 2001 cu 13%, dar în multe țări impozitul unic poate fi chiar coborât până la 10%, cum e cazul în Bulgaria, Bosnia, Bielorusia sau Macedonia.

În Ungaria, ca și în România, el este de 16%. Alte țări din regiune au în vedere introducerea unui asemenea sistem, printre ele aflându-se Cehia, Polonia și Slovenia.

Chiar și în Germania, care are cel mai complex sistem de taxe și impozite din lume, un coșmar pentru simplul cetățean (motiv pentru care înflorește acolo categoria profesională de Steuerberater, consilier fiscal), chiar și în Germania circulă de ani de zile proiecte de introducere a unui sistem de impozitare unic de 25%.

În general, impozitul unic e văzut din punctul de vedere al persoanelor fizice și persoanelor juridice, el neaplicându-li-se firmelor, însă există și o țară precum Slovacia care aplică un impozit unic de 19% atât persoanelor, cât şi firmelor, ba chiar și ca Taxă pe Valoarea adăugată (TVA) tot uniform, de 19%.

Beneficiile, încă o dată, sunt considerate a fi duble, și pentru cetățean, și pentru stat, în ambele cazuri crescând economiile și reducându-se stresul și munca, precum și frauda.

Chiar și în Olanda, care împreună cu Belgia, Franța și țările scandinave au cel mai ridicat prag de taxare din lume, de peste 50%, s-a propus o impozitare unică de 40%, de care ar beneficia toată lumea, ea fiind şi mai coborâtă pentru pensionari.

La fel, în Italia anul acesta, coaliția de dreapta învingătoare în alegeri a avut în programul electoral proiectul unui impozit unic, care ar evolua între 15% și 23%.

------------------

Ca urmare a reformei fiscale adoptate de Parlament, din toamna, mai exact din ziua de 1 octombrie în Republica Moldova va fi aplicată cota unică de impozitare a veniturilor obținute de persoane fizice de 12 la sută. Noul sistem va înlocui impozitarea progresivă care avea următoarele trepte. Statul reținea 7 la sută din 2750 de lei din venitul lunar al contribuabilului, iar din tot ce e peste - 18 la sută. Până în 2008 au existat trei cote de impozitare.

Reforma mai prevede reducerea contribuției de asigurări sociale achitate de angajator de la 23% la 18%.

Totodată va fi dublată scutirea personală. Ea va constitui lunar 2000 de lei, faţă de 940 de lei cât este în prezent. Aplicarea cotei unice de impozitare este anunțată de autorități drept un sprijin important în special pentru persoanele cu venituri mici, a spus premierul Pavel Filip, marţi, când a prezentat reforma de la sediul partidului de guvernământ:

„Practic pentru prima dată cei care primesc salarii sub minimum de existenţă nu vor mai achita impozite. Drept efecte oamenii vor rămâne cu mai mulţi bani în buzunar pentru că cu siguranţă se va resimţi o majorare a salariului pe care îl primeşte la mână. Desigur că contăm pe mai mulţi bani în buget.”

Pavel Filip a mai spus că diminuarea impozitelor va demotiva achitarea salariilor în plic, şi, în consecință, conchide premierul, se va diminua economia tenebră. Acest lucru nu se confirmă neapărat în practica statelor care implementează această formulă de impozitare, spune Dumitru Budianschi, director de programe la Expert-Grup:

„Nu există evidenţă clară care să arate că prin această unificare s-a atins obiectivul că a venit mai multă lume în sistemul oficial şi s-au majorat veniturile din impozite din această sursă. Cu atât mai mult nici activitatea de business nu a fost una spectaculoasă urmare a acestei măsuri. Această măsură a fost aplicată de regulă în țări cu o corupție destul de mare, cu un nivel de economie ascunsă destul de mare şi cu oameni de la putere apropiați de cercuri de afaceri.”

Premierul are dreptate când zice că reducerea impozitelor inevitabil va duce va majora veniturile cetățenilor. Numai că această majorare va fi resimțită mai curând de cei bogați, decât de cei cu veniturile mici sau mijlocii, se constată în două studii, unul realizat de Transperency International Moldova şi celălalt - de Institutul „Viitorul”.

Ambele studii sugerează că noua formulă de impozitare îi va avantaja mai curând pe persoanele cu venituri mari. Venitul lor va crește de la câteva sute până la câteva mii de lei. În timp ce persoanele cu venituri mici şi medii vor avea, după replafonarea impozitelor, câștiguri de la câţiva lei până la maxim câteva zeci de lei. In consecință, se va mari şi mai mult discrepanța între cei săraci şi cei bogaţi.

O altă consecință malefică, tăinuită de guvern, va ieși la iveala la periferie. Noul sistem de impozitare va cauza daune bugetelor primăriilor ale căror venituri de bază provin anume din impozitul pe venit. Cel mai mare perdant va fi, fireşte Chişinăul, unde e concentrată cea mai mare parte a economiei ţării. Transperency constată că mijloacele ratate ar putea atinge cota de 800 milioane lei pe an. Iar lipsirea primărilor de resurse financiare în ajun de alegeri parlamentare, îi va face mai loiali, prin urmare mai dependenți de guvernarea centrală.

Noua reformă va costa bugetul de stat cam 2 miliarde de lei. Autorităţile dau asigurări că la prima etapă bugetul e capabil să suporte aceste cheltuieli. experţii pun la îndoială optimismul guvernării din moment ce bugetul deja a fost sărăcit prin stoparea asistenţei macrofinanciare de către UE. Sunt foarte probabile reduceri de cheltuieli sau luarea de împrumuturi scumpe cu efecte de durata.

Concluzia pe care o sugerează experţii demontează abordarea patetică afișată de guvernare: cota unică de impozitare e mai curând o pârghie electorală decât economică.