Expert în politică, probleme de securitate și drept al Comunității WatchDog de la Chișinău, Andrei Curăraru, a analizat, în podcastul Europei Libere „În esență...”, avertismentele făcute recent de Serviciul de Informații și Securitate (SIS), potrivit cărora s-ar pregăti o campanie de dezinformare și manipulare ce țintește relațiile dintre R. Moldova și Ucraina.
Anunțul SIS a fost „o reacție preventivă pentru a dezamorsa o bombă mediatică”, consideră expertul.
În opinia lui, în eventualitatea deteriorării relației dintre Chișinău și Kiev, R. Moldova ar pierde suportul Ucrainei în drumul său spre UE, deoarece vocea ei „este edificatoare și contează pentru noi.”
Primele acțiuni ce urmăresc declanșarea unui scandal diplomatic dintre cele două țări au și apărut, observă expertul. Un alt obiectiv al „agenților haosului rusesc” urmărește deteriorarea relațiilor diplomatice, iar o înrăutățire a acestora înseamnă mai puțin schimb de informații și mai puțină cooperare. Asta ar întări și narativul că Ucraina a rămas singură, că o părăsesc aliații, spune Andrei Curăraru.
Vânătoare de vrăjitori?
Întrebat, între altele, dacă avertismentele SIS nu camuflează, de fapt, așa cum se mai afirmă, „o vânătoare de vrăjitori” – anihilarea oponenților politici ai actualei guvernări într-un an electoral [alegeri prezidențiale și un referendum pe tema integrării europene], expertul a spus că, după ce, luna trecută, a fost ridicată starea de urgență, există garanții și căi de atac, pentru a nu fi depășite limitele unei „democrații funcționale.”
Andrei Curăraru mai spune că guvernarea moldoveană merită să fie criticată pentru faptul că „s-a relaxat” pe durata celor aproape trei ani de stare de urgență „la capitolul comunicării, dar și probării anumitor aspecte.”
Alte chestiuni discutate în podcast:
- Care e miza compromiterii relațiilor moldo-ucrainene?
- Cine urmărește să bage strâmbe în relația Chișinăului cu Kievul?
- Ce ar fi presupus o campanie de dezinformare și manipulare într-un scenariu de deteriorare a relațiilor moldo-ucrainene și prin ce instrumente ar fi fost promovată campania?
- Cum poate fi înțeleasă tăcerea Kievului în contextul unui subiect mai mult decât sensibil?
- Cum poate fi explicată situația că, în ciuda existenței a trei noi legi [adoptate în 2023] cu privire la SIS, foști angajați ai instituției ar fi implicați în presupuse campanii de manipulare și dezinformare?
- Cât de mulțumitoare sunt măsurile aplicate de autorități în lupta cu „diversioniștii”?
- Cum pot fi tratate informațiile referitoare la ceea ce s-a afirmat că ar fi filarea diplomaților ucraineni acreditați la Chișinău?
- Inflamarea situației în regiunea separatistă transnistreană și autonomia găgăuză. Ar putea niște subiecte economice să ia forma unor confruntări politice mai dure, să provoace tensionarea și mai accentuată a relațiilor cu Chișinăul?
- Ce ar putea însemna o operațiune rusă sub steag fals, într-o regiune separatistă ca Transnistria, așa cum avertizează Institutul pentru Studiul Războiului?
- La aproape doi ani de la declanșarea războiului rus în Ucraina, cât de vulnerabilă este R. Moldova în fața știrilor false, a manipulărilor și dezinformărilor și de ce, până acum, nu și-a început activitatea Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării?
