Vorbind în podcastul Europei Libere „În esență...”, ea a mai menționat că au existat factori obiectivi și subiectivi, în cei doi ani de reformă, care au încetinit din viteză, dar asta nu înseamnă că reforma justiției și acțiunile pentru combaterea corupției nu avansează „în mod foarte determinat”.
În curând, vom putea spune despre mult mai multe rezultate...
„Suntem pe direcția bună și cred că, foarte curând, vom putea spune despre mult mai multe rezultate”, a dat asigurări ministrul Justiției.
În opinia Veronicăi Mihailov-Moraru, reforma anunțată acum doi ani e una „destul de clară și destul de incisivă”, fapt ce a generat mai multe semnale de rezistență [în sistem], autoritățile fiind nevoite să le facă față.
Ministra Justiției a spus că o greșeală, poate, în implementarea reformei a fost nivelul scăzut de comunicare, acest fapt făcând ca mulți dintre reprezentanții sistemului să aibă o abordare „destul de refractară”.
Veronica Mihailov-Moraru a mai spus în podcastul „În esență...” că autoritățile au fost puse în situația în care, pe de o parte, a trebuit să procedeze la cât mai multe acțiuni, iar pe de altă - să țină cont de calitatea acestora.
Cele mai mari eforturi în reforma de până acum au fost canalizare spre evaluarea externă a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor. Despre activitatea Comisiei pre-vetting, ministrul spune că „nu avem nici un temei să punem la îndoială (...) justețea evaluărilor făcute”.
„Noi vrem să facem o reformă calitativă, dar o asemenea reformă nu poate fi făcută peste noapte”, pentru a nu fi acuzați de comitere a abuzurilor, a spus ministrul Justiției. Potrivit Veronicăi Mihailov-Moraru, fiecare pas asumat de autorități pe reformă a fost consultat cu experți din justiție și cu Comisia de la Veneția.
Alte chestiuni abordate în podcast:
- La ce etapă se află reforma sectorului de justiție și de ce în unele cazuri rezultatele se lasă așteptate?
- De ce și cât de justificate sunt acuzațiile la adresa guvernării de incoerență în realizarea reformei justiției?
- De ce proiectul legii cu privire la dezoligarhizare a fost înlocuit cu un „plan de acțiuni”?
- Cât de mulțumitoare este pentru ministra Mihailov-Moraru realizarea procedurii de evaluare a pretendenților la Consiliul Superior al Magistraturii și la Consiliul Superior al Procurorilor?
- Ce a cauzat întârzierea pre-vetting-ului și care sunt soluțiile pentru a face față unei eventuale crize de cadre?
- A luat, oare, sfârșit „războiul” dintre sistem și guvernare? S-a împăcat, oare, sistemul cu faptul că reformele oricum vor continua?
- Cum pot fi depășite temerile unor critici că, în cazul următoarelor etape de evaluare a profesioniștilor din sistemul de justiție, gradul de transparență s-ar putea diminua?
- Ce spune Veronica Mihailov-Moraru despre creșterea salariilor grefierilor, asistenților etc.?
- Un „DNA moldovenesc” este posibil și fără comasarea Centrul Național Anticorupție cu Procuratura Anticorupție.
- Ce „teme pe acasă” are de făcut Ministerul Justiției până în toamnă, când Comisia Europeană urmează să publice raportul pe realizare a celor nouă angajamente pe care și le-a asumat R. Moldova?
