După eliberarea a 123 de deținuți politici, printre care lidera protestelor din 2020, Mariia Kalesnikava, politicianul de opoziție Viktar Babarika și laureatul premiului Nobel Ales Bialiațki, Statele Unite au anunțat imediat ridicarea sancțiunilor asupra exporturilor lucrative de îngrășăminte ale Belarusului, inclusiv asupra celei mai mari companii, Belaruskali, care reprezintă o sursă importantă de venituri pentru regimul președintelui belarus Aliaksandr Lukașenko.
Măsura a urmat unei relaxări similare a sancțiunilor (impuse inițial în 2021) în noiembrie, când compania aeriană națională a Belarusului, Belavia, a primit din nou permisiunea de a întreține și cumpăra componente pentru aeronavele sale de la compania americană Boeing. Asta se întâmplase după ce un alt grup de deținuții politici a fost eliberat în urma medierii trimisului special al SUA, John Coale.
Dar, în timp ce Statele Unite colaborează acum activ cu Lukașenko, miniștrii de externe ai UE au avut o abordare complet diferită când s-au reunit la Bruxelles pe 15 decembrie.
În urma presiunilor exercitate de Lituania, blocul a extins domeniul de aplicare al sancțiunilor pe care le-a impus deja împotriva Minskului.
Deja, cetățenii belaruși putea fi pedepsiți în legătură cu sprijinul pentru Rusia împotriva Ucrainei, pentru împingerea migranților spre granița cu UE sau pentru încălcarea drepturilor omului.
Cetățenii din Belarus pot fi de-acum sancționați și dacă se consideră că au planificat sau s-au angajat în „manipularea și interferența informațiilor străine” în UE.
De asemenea, pot fi sancționați pentru acțiuni care pun în pericol „funcționarea instituțiilor democratice, activitățile economice sau serviciile de interes public ale UE” și, în cele din urmă, intrarea neautorizată pe teritoriul UE va constitui o infracțiune sancționabilă.
Ultimul criteriu este cel mai important, deoarece reprezintă un răspuns direct al UE la baloanele meteorologice utilizate în mod obișnuit de Belarus pentru contrabanda cu țigări contrafăcute care au intrat în Lituania și au perturbat traficul aerian în ultimele luni.
Oficialii lituanieni au declarat recent pentru RFE/RL că, din iunie, un total de 315 baloane neautorizate au intrat în țară din Belarus, atingând un vârf în octombrie, cu 71 de incursiuni. Incursiunile au forțat cele două mari aeroporturi lituaniene, din Kaunas și Vilnius, să se închidă temporar de 15 ori numai în acest an, afectând peste 320 de zboruri și 45.000 de pasageri.
Potrivit mai multor oficiali ai UE cu care RFE/RL a luat legătura, blocul va prelungi toate sancțiunile împotriva Belarusului în următoarele săptămâni, întrucât toate cele 27 de state membre ale UE sunt de acord că sancțiunile trebuie menținute.
Dar lucrurile nu se opresc aici. Se așteaptă ca Vilnius să propună mai multe sancțiuni împotriva celor responsabili pentru incursiunile cu baloane de la începutul lunii ianuarie, în timp ce se preconizează că mai multe sancțiuni economice împotriva Minskului vor fi incluse în cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei, care urmează să fie aprobat în jurul aniversării a patru ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Moscova, la sfârșitul lunii februarie.
Deși nu a fost încă elaborat niciun proiect de sancțiuni, oficialii se așteaptă ca Bruxelles să impună măsuri precum interzicerea totală a tranzacțiilor pentru mai multe bănci din Belarus, sancționarea îngrășămintelor azotate din Belarus, pe lângă potasiul deja sancționat, și impunerea unei interdicții de import în UE pentru uleiul de rapiță și sarea din această țară.
„Statele Unite nu au graniță cu Belarus, ca noi”
Când a fost întrebată după reuniunea de afaceri externe de la Bruxelles dacă UE ar lua în considerare urmarea exemplului SUA și relaxarea sancțiunilor, șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a respins sugestia: „Atâta timp cât acest război continuă și Belarus ajută în mod clar Rusia în eforturile sale de război și, de asemenea, în atacurile hibride împotriva statelor membre europene, poziția noastră a fost foarte clară. Impunem mai multe sancțiuni Belarusului pentru a-l presa să nu folosească aceste tactici împotriva noastră. Astfel, creștem costurile pentru ca acesta să-și schimbe calculele.”
În afară de Lituania, Polonia și Letonia semnalează eforturile continue ale regimului Lukașenko de a transporta migranți la granițele lor cu Belarus și de a-i împinge să încerce să treacă granița. Faptul că peste o mie de deținuți politici se află încă în spatele gratiilor, mulți dintre ei fiind încarcerați, în timp ce alții sunt eliberați, a convins Bruxelles-ul să nu-și schimbe poziția cu privire la sancțiuni.
Mai mulți diplomați ai UE, care au vorbit sub condiția anonimatului, au fost, de asemenea, categorici că măsurile luate de SUA nu au influențat deloc poziția Bruxelles-ului, unul dintre ei adăugând că „SUA poate acorda orice reducere a sancțiunilor dorește, dar fără cooperarea UE nu se va întâmpla nimic pentru o țară fără ieșire la mare, precum Belarus”.
Altul a subliniat că SUA nu are granițe comune cu Belarus și, prin urmare, nu „percepe aceeași amenințare ca Europa”, recunoscând totuși că Washingtonul îl consideră probabil pe Lukașenko un intermediar util pentru a-l influența pe președintele rus Vladimir Putin în eforturile americane de a media negocierile de pace între Moscova și Kiev.
Întrebarea este însă dacă Statele Unite nu vor presa Lituania să renunțe în cele din urmă la poziția sa agresivă față de Minsk.
Un diplomat lituanian de rang înalt, care a vorbit sub condiția anonimatului pentru RFE/RL, a afirmat că acest lucru nu se va întâmpla, subliniind că „SUA nu fac acest lucru și nu îl vor face”. Cu toate acestea, la Vilnius s-a creat o oarecare confuzie când ministrul de externe Kestutis Budrys a declarat postului național de televiziune LRT că problema permiterii tranzitului potasei din Belarus prin Lituania se afla „în coșul general de probleme” care urmau să fie discutate cu Statele Unite, doar pentru ca ulterior biroul său să dea înapoi și să clarifice că el nu se referea la îngrășămintele din Belarus, ci la incursiunea baloanelor meteorologice din Belarus.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
