Niciuna dintre formațiunile politice slovace nu a obținut majoritatea la scrutinul anticipat de la 30 septembrie. Cea mai probabilă coaliție este însă între partidul populistului Fico, Smer-Partidul Democrației Sociale, formațiunea Hlas condusă de un politician desprins din același partid (Peter Pellegrini) și partidul de extremă-dreapta Partidul Național Slovac (SNS). Împreună, cele trei partide ar avea 79 din cele 150 de mandate parlamentare.
În plus, lui Fico i-a oferit sprijin la guvernare încă un partid, creștin-democrat (KDH).
Tabăra liberală, din jurul partidului Slovacia Progresistă (PS), clasat pe locul al doilea, a spus că recunoaște victoria lui Fico, dar va face tot posibilul ca el să nu ajungă la guvernare, pentru că asta ar fi „un risc mare” pentru țară (europarlamentarul Michal Šimečka, lider PS).
Președinta Zuzana Čaputová, o pro-occidentală binecunoscută, a indicat deja că va da prima șansă de a forma guvernul partidului care a primit cele mai multe voturi, așa cum dictează tradiția politică în Slovacia.
În cătare: dosarele de corupție
Comentariile din presa slovacă și central-europeană apărute duminică, după victoria lui Fico, avertizează că o eventuală guvernare cu el în frunte va fi periculoasă în primul rând pentru statul de drept în Slovacia.
Fico a promis de-a lungul campaniei că va pune capăt unor anchete penale în care foști aliați de-ai lui din guvernările trecute sunt cercetați pentru corupție. Cel mai cunoscut caz este al fostului șef al poliției slovace, Tibor Gaspar, arestat în vară, tocmai când se pregătea să candideze la un loc în parlament în partidul Smer. Comentatorii din presa liberală spun că Gaspar a fost, împreună cu Fico, unul din arhitecții „statului mafiot” în Slovacia, caracterizat prin legăturile strânse de corupție dintre politicieni și oamenii de afaceri, cu complicitatea unor polițiști.
Fico, care s-a aflat la vârful puterii în Slovacia aproape fără întrerupere în ultimii 20 de ani, a promis că odată revenit la guvernare va opri toate anchetele de acest fel, soldate în ultimii ani cu cel puțin 40 de condamnări.
Juriștii spun că i-ar ajunge o majoritate parlamentară simplă pentru a se ține de cuvânt.
Încă o Ungarie?
Unul dintre primii lideri străini care l-au felicitat pe Fico după victoria în alegeri a fost premierul ungur Viktor Orban, cunoscut ca un campion al antiliberalismului și un aliat al Rusiei în Uniunea Europeană și NATO.
„Iacă-tă cine revine!” – a exclamat liderul ungur într-o postare pe X (fostul Twitter), spunând că victoria slovacului la alegerile de la 30 septembrie este „indisputabilă” și că abia așteaptă să lucreze cu „un patriot”.
Retorica din campanie a lui Fico a fost strident anti-occidentală. El a acuzat forțele politice liberale că sunt marionetele Uniunii Europene și Statelor Unite și a promis că dacă va fi premier nu va mai trimite „un glonț, măcar” în Ucraina.
Înaintea alegerilor, presa occidentală liberală a avertizat repetat că dacă Fico revine la putere, este posibil ca în UE și NATO să fie două Ungarii, în loc de una – adică două țări care să se opună deciziilor favorabile Ucrainei, cultivându-și relații prietenoase cu Moscova.
Fico este cunoscut ca un politician imprevizibil, care evoluează în funcție de trebuințele politice; el și-a găsit de pildă credința catolică după 1989, după ce pe vremea comuniștilor se declarase ateist, în scris.
Fico și oamenii lui au ponegrit în recenta campanie Bruxellesul (plin de homosexuali, după unul din liderii Smer).
Dar tot Fico a promovat când a fost premier o politică europeană numită de unii „agresivă”, aducându-și țara în „nucleul dur” al integrării europene, inclusiv prin introducerea monedei unice, de care vecinii postcomuniști ai Slovaciei (Cehia, Polonia, Ungaria) încă se țin departe.
„Politica externă postelectorală a lui Fico va fi mult mai moderată decât cea din campanie”, asigură sociologul de la Praga Josef Mlejnek, citat de agenția de știri CTK. „Nu cred că Slovacia își va schimba orientarea”, spune Mlejnek, adăugând, totuși, că „pentru suporterii Ucrainei, nu este o știre bună”.
Sărăcia, factor electoral
Multe din comentariile de presă apărute după victoria lui Fico în alegeri sugerează că el a primit voturi nu pe criterii geo-politice, ci economice.
Harta rezultatelor arată o prăpastie între preferințele electorale ale metropolei Bratislava și capitala estului țării, Kosice, unde s-a votat masiv pentru Slovacia Progresistă, și restul țării, unde Fico a câștigat cu promisiuni populiste de a construi spitale și școli și de a preveni repetarea scumpirilor din ultimii ani.
Indiferent de rezultatul final al negocierilor pentru formarea noului guvern, mulți deplâng faptul că un număr atât de mare de slovaci și-au dat votul unui politician plecat de la putere în 2018 din cauza unui scandal fără precedent, declanșat de uciderea unui jurnalist investigativ, când slovacii au ieșit în stradă pentru a cere o politică mai curată.
Fosta ambasadoare slovacă la Viena, actrița slovacă Magda Vášáryová, a spus că alianța de guvernare ce se profilează este „cel mai rău lucru posibil” și că alegătorii au votat împotriva unor pericole mai mult sau mai puțin reale, decât pentru ceva anume, fascinați de promisiunea unei întoarceri în timp, irealizabile.
„Pe oamenii care sunt acum în Smer îi cunoaștem de 30 de ani și nu avem cum să ne facem iluzii despre ei”, a spus Vášáryová, citată de serverul cehesc Novinky.cz.
Îngrijorările legate de viitorul statului de drept în țara din NATO și UE au fost mărite de violența fără precedent a campaniei electorale, în care s-a ajuns la confruntări fizice, nu doar verbale.
Politicienii Igor Matovič (fost premier, șeful partidului anti-corupție OĽaNO) și fostul ministru de interne Robert Kaliňák, din partidul Smer, s-au bătut în fața sediului guvernului, la 13 septembrie.
Cine este Robert Fico?
- Are 59 de ani. Născut într-o familie de muncitori din orașul slovac Topolčany.
- Avocat de formație, a lucrat în Ministerul slovac al Justiției și a fost profesor universitar.
- Doctor în științe juridice cu disertația: „Pedeapsa cu moartea în dreptul penal cehoslovac”.
- Din 1986 până în 1990 membru al Partidului Comunist din Cehoslovacia, după care activ în partidul succesor, „Stânga Democrată”.
- În 1992 ales deputat în Parlamentul slovac.
- În 1999 a fondat partidul de stânga „Direcția” (Smer), care un an mai târziu a devenit cel mai popular partid din Slovacia, cu peste 24% din preferințele electoratului.
- În 2006, Smer a câștigat alegerile, iar Robert Fico a devenit premier.
- În 2010, rivalii săi au format un cabinet de coaliție, dar doi ani mai târziu Fico a reușit să revină la putere.
- A fost prim-ministru până în martie 2018, când a demisionat după valul fără precedent de proteste provocat de asasinarea jurnalistului de investigație Jan Kuciak și a logodnicei acestuia, Martina Kušnirova.
(Sursă: Radio Svoboda, Wikipedia.de)
