În toamna anului 2022, Seda Suleimanova a fugit din Cecenia la Sankt Petersburg pentru a scăpa de o nuntă aranjată, de care avuseseră parte inclusiv surorile ei mai mari. Ea a fost adusă înapoi cu forța în august 2023 – și a dispărut imediat.
O organizație pentru drepturile omului care a ajutat-o să fugă din Cecenia crede că a fost ucisă în luna noiembrie a acelui an și îngropată „ca un câine” pe marginea drumului, în satul ei natal, Alkhan-Yurt.
Nu este ceva cu totul neobișnuit: cunoscută pentru încălcările flagrante ale drepturilor omului sub conducerea lui Ramzan Kadîrov, susținut de Kremlin, Cecenia înregistrează o creștere a „represiunii funerare” sau a umilinței postume, spun activiștii.
Autoritățile folosesc refuzul riturilor funerare tradiționale pentru a-i pedepsi, postum, pe cei care contestă puterea sau se abat de la normele sociale stricte impuse de sus în regiunea profund conservatoare, în majoritate musulmană. Femeile care fug de familiile lor și persoanele LGBT par să fie cele mai expuse riscului.
După ce Suleimanova a fugit din Cecenia, a locuit la Sankt Petersburg și și-a găsit de lucru ca baristă. Dar nici acolo nu era în siguranță.
Fratele ei i-a dat de urmă în februarie 2023; imaginile camerelor de securitate de la locul ei de muncă îl arată certând-o pentru că și-a făcut de rușine familia și cerându-i să-i dea adresa.
Suleimanova a fugit atunci pe ușa din dos, dar poliția a venit la apartamentul în care locuia împreună cu partenerul ei, Stanislav Kudriavțev, în august 2023, a reținut-o și i-a spus că este suspectată de furtul unor bijuterii în Cecenia natală. Suleimanova a fost dusă în Cecenia.
Kudriavțev, care s-a convertit la islam în speranța de a se căsători cu ea, nu a reușit să o găsească.
În septembrie 2023, autoritățile cecene au difuzat un videoclip în care apărea Suleimanova, cu o expresie speriată și supusă, alături de ombudsmanul regional pentru drepturile omului, care afirma că ea este fericită să fie aproape de familie și nu are nicio plângere. Seda nu vorbea în videoclip și nu s-au dat publicității informații despre locul în care se afla. Nu a mai fost văzută niciodată în public.
„Sunt absolut sigură că a murit”, a declarat Aleksandra Miroșnikova, purtătoarea de cuvânt a Grupului de Criză SK SOS, care ajută membrii comunității LGBT și alte persoane vulnerabile să scape de violență și opresiune în Cecenia, pentru canalul de limbă rusă Dozhd în 2025. „Nu văd cum ar putea fi încă în viață.”
Nu este un caz izolat.
Zelimhan Bakaiev, un cântăreț dispărut după ce a mers în capitala Ceceniei, Groznîi, la nunta surorii sale, în 2017, a fost ucis din cauza orientării sale sexuale și nu i s-a acordat o înmormântare tradițională islamică, potrivit organizației SK SOS.
Organizația a declarat că familiei sale i s-a cerut să-l îngroape fără ceremonii. De asemenea, a spus că a fost torturat înainte de a fi ucis, iar cadavrul său a fost predat rudelor.
Demnitate refuzată
Aishat Baimuradova, în vârstă de 23 de ani, a fugit din cauza violenței domestice— din partea tatălui său și apoi a soțului său, într-o căsătorie aranjată, potrivit activiștilor pentru drepturile omului — și a criticat ulterior autoritățile cecene pe internet.
Ea a fost găsită moartăîntr-un apartament închiriat în Armenia în luna octombrie a anului trecut, după ce s-a întâlnit cu o persoană despre care se spune că ar avea legături cu oficiali ceceni. Familia ei a refuzat să-i ridice trupul neînsuflețit, care a rămas la morgă timp de cinci luni înainte de a fi înmormântată în Armenia.
„Chiar și după moarte, aceste persoane se confruntă cu același control și aceleași prejudecăți”, a declarat Fatima Gaziieva, activistă pentru drepturile omului la PeaceWomen Across the Globe, organizație cu sediul în Elveția. „Li se refuză demnitatea.”
Vânătoarea de gay a lui Kadîrov
Lesbienele, bărbații gay și alte persoane din comunitatea LGBT s-au confruntat cu discriminare, opresiune și abuzuri, uneori cu consecințe mortale, sub regimul lui Kadîrov, numit lider al Ceceniei în 2007 de către președintele rus Vladimir Putin.
În urmă cu aproximativ zece ani, autoritățile regionale au intensificat o campanie împotriva comunității LGBT, afirmă activiștii, o represiune severă și violentă care a ajuns să fie cunoscută drept „epurarea homosexualilor” din Cecenia.
Într-un interviu acordat postului american HBO în 2017, Kadîrov a negat existența unei campanii anti-LGBT, afirmând că nici nu există persoane homosexuale în Cecenia, iar dacă o fi vreuna, apoi trebuie deportată, pentru „purificarea sângelui” națiunii.
Organizațiile pentru drepturile omului semnalează, de asemenea, ceea ce consideră a fi politici extrem de restrictive față de femei. La sfârșitul anului 2025, conducerea cecenă a părut să-și intensifice așa-numita „campanie pentru virtute”, interzicând femeilor să apară în public fără văl și îmbrăcămintea cu „elemente masculine”.
În timp ce oficialii invocă păstrarea tradiției, criticii susțin că aceste măsuri urmăresc, în esență, controlul statului asupra vieții private.
Mai multe femei care au încercat să scape de violența de gen au fost urmărite și înapoiate cu forța în Cecenia, iar în unele cazuri au dispărut sau au fost găsite moarte.
Familii înfricoșate
Analiștii afirmă că atunci când statul atacă anumite persoane pe baza identității lor sexuale, a opiniilor politice divergente sau din alte motive, familiile sunt adesea prea îngrozite pentru a apăra victimele, de teama unei pedepse colective.
Acum, această represiune se extinde chiar și dincolo de moarte. Deși tradiția islamică impune rituri funerare clar definite – inclusiv spălarea rituală și rugăciunile de înmormântare –, activiștii afirmă că autoritățile religioase locale, strâns supravegheate de stat și în general fidele lui, le refuză din ce în ce mai des aceste rituri celor etichetați drept „netradiționali”.
Instituțiile religioase nu sunt un refugiu, a declarat analistul Ruslan Aysin pentru RFE/RL. Ele funcționează într-un sistem de „control dublu”, a spus el: muftiatele controlează credincioșii, în timp ce oficialii politici și de securitate controlează muftiatele.
Kadîrov și cercul său restrâns sunt supuși sancțiunilor occidentale din cauza încălcărilor drepturilor omului în Cecenia și a sprijinului acordat războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Măsurile includ interdicții de călătorie și înghețarea unor active.
Criticii Kremlinului afirmă că Putin, care contează pe Kadîrov pentru a menține ordinea într-o regiune care a fost scena a două războaie separatiste devastatoare și a unei insurgențe islamiste îndelungate și sângeroase, închide ochii și chiar încurajează ceea ce grupurile pentru drepturile omului descriu ca fiind abuzuri pe scară largă, un climat de violență și impunitate, precum și încălcarea legii federale și a Constituției ruse.
Steve Gutterman a contribuit la realizarea acestui articol.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te