Primarul comunei Răzeni din raionul Ialoveni, Ion Crețu, vorbește despre nevoia de a reabilita în sate drumurile, apeductele și reţelele de canalizare, iar toate acestea ar putea crea condiții civilizate pentru comunitate, în consecinţă oamenii nu ar pleca în masă din localităţile lor.
Europa Liberă: Vă reușește să modernizați, să europenizați satul?
Ion Crețu: „Cam greu, dar se reușește. Și asta este datorită investițiilor din partea Uniunii Europene și a Guvernului României. Avem trei înfrățiri cu frații de peste Prut – cu județul Iași, comuna Mogoșești; județul Ilfov, orășelul Măgurele și județul Iași, Bârnova. De la județul Ilfov, de la orășelul Măgurele dl primar o să aloce o sumă de 1.300.000 de lei, ca noi să putem consolida ravena din centrul satului ca să fie ulterior un parc, pe care îl vom numi în cinstea Centenarului Unirii și o alee pentru personalitățile din comuna Răzeni, care au fost în Sfatul Țării, inclusiv a președintelui Sfatului Țării. Acești bani care vor veni vor fi investiți aici.”
Europa Liberă: În rest, alte proiecte, cum le vedeți?
Ion Crețu: „Alte proiecte? Din cele patru proiecte pentru care au fost alocați bani din partea Fondului pentru Eficiență Energetică, trei proiecte s-au implementat, urmează ca ultimul proiect cu iluminatul stradal să fie implementat anul acesta în valoare de 1.300.000 de lei.”
Europa Liberă: În pușculița primăriei banii sunt puțini?
Ion Crețu: „În fondul disponibil avem circa 800.000 de lei și plus la asta din fondul rutier sunt alocați circa 800.000 de lei pentru renovarea străzilor din localitate. Și atunci este greu de demonstrat…”
Europa Liberă: Care e perspectiva satului din moment ce se atestă că localitățile rămân mai pustii, pentru că lumea mai degrabă e cu bagajul făcut și cu intenția de a pleca decât să rămână? Cum vedeți Dvs. viitorul satului în statul Republica Moldova?
Ion Crețu: „E greu de spus, însă dacă se vor crea locuri de muncă, oamenii vor mai rămâne în localități. În primul rând, trebuie să punem accent pe cei care au absolvit acea universitate sau acel colegiu ca să-i interesăm cu ceva – cu acele apartamente sociale sau „Prima Casă”, cum au început acel proiect, însă ele trebuie să fie mai accesibile pentru cei care absolvesc universități. Ei au salarii mizere – de la trei până la cinci mii de lei, însă ca să-ți poți întreține familia cu cinci mii de lei este foarte anevoios, de aceea când statul sau guvernul îi va ajuta, le va acorda un sprijin oricât de mic acestor tineri specialiști, ei vor rămâne în continuare în Moldova, însă dacă nu este acel sprijin, ei vor pleca peste hotare.”
Europa Liberă: Dar de ce sărăcia se face mai pronunțată în mediul rural? De ce satul rămâne a fi sărac?
Ion Crețu: „Lipsa locurilor de muncă, mai mult ca precis, și după aceea infrastructura localității: lipsa de apă, canalizare, gazificare. La noi în localitate, vă spun sincer, în ultimii ani de zile s-au făcut multe lucruri frumoase, însă, cu părere de rău, nu există continuitate.”
Europa Liberă: De ce?
Ion Crețu: „Au început lucrările de canalizare în 2014; costul total al proiectului este de 32 de milioane de lei. Din 2014 până în timpul actual ne-au alocat trei milioane 500 de mii de lei; dacă proiectul costă 32 milioane și în patru ani ne-au fost alocate trei milioane și jumătate de lei, deci ar urma să mai avem 27 de ani ca să finisăm proiectul de canalizare. Păi, cetățeanul nu vrea să aștepte 32 de ani, el vrea să fie mâine-poimâine. Greșeala care a fost a Ministerului pe atunci al Mediului, că au acceptat foarte multe proiecte de sute de milioane de lei. În mod normal, un fond european sau la Banca Mondială, care au un buget strict pe o perioadă de patru sau cinci ani de zile, sunt acceptate proiectele pe suma dată: 100 de milioane. Punct.
Deci, Ministerul Mediului a acceptat de la toate localitățile, indiferent de prioritatea proiectelor. Prioritate a proiectelor au fost canalizarea și apeductele. Păi fă deodată canalizarea în localitățile care într-adevăr necesită lucrul acesta. Eu nu vreau să învinuiesc, să mă înțeleagă colegii corect, acele localități cu populație de o mie, de o mie și ceva de locuitori, da, investițiile sunt mai mici, însă în satele mai mari și în orășele practic lumea acolo este concentrată. Păi acolo trebuie să-i dai un imbold sau un ajutor, fiindcă sunt proiecte care au fost implementate în sate mici de 1.500-2.000 de locuitori și acum sunt 200 sau 300 de oameni.”
Europa Liberă: Dvs. al doilea mandat îl aveți acum în calitate de primar. Vi-l mai doriți și pe al treilea?
Ion Crețu: „Stau încă pe gânduri, fiindcă în situația care este creată în ultimii ani cam nu prea îmi este mie a candida pentru al treilea mandat.”
Europa Liberă: Dar care-i situația? Ce vă demotivează?
Eu n-am văzut niciun efect al consiliilor raionale, fiindcă se dublează anumite funcții...
Ion Crețu: „Finanțările din partea guvernului și stabilitatea politică. Pe mulți îi deranjează lucrul acesta. Dacă este o stabilitate politică, atunci îți este și a lucra. Știi că te ocupi numai de implementarea proiectelor, lucrările care sunt prin localitate, însă nu te gândești care partid va veni la guvernare sau care va pleca.”
Europa Liberă: Politizarea excesivă totuși își lasă amprenta?
Ion Crețu: „Sigur. Când este mișcarea asta și azi este un guvern, iar mâine este alt partid politic, iar anul celălalt este alt partid, deci nu este conlucrare, nu este o continuitate la multe lucruri care au fost începute de primul guvern, al doilea sau al treilea. Când este o stabilitate politică, atunci ești mai încrezut, indiferent cine este el.”
Europa Liberă: Dar la modul serios, se promitea că guvernarea locală va ajunge să fie de importanță națională. A mai ajuns administrația publică să fie importantă pentru puterea centrală?
Ion Crețu: „Să ne audă! Ca să implementezi anumite proiecte sau decizii, trebuie să fie de jos în sus, nu de sus în jos, fiindcă primarii sunt cei care văd problemele care sunt în localități. Oricare document se pornește de la primărie, oricare problemă se pornește iarăși din primărie. Deci, toate aceste problemuțe, cum le spunem noi, primarii, trebuie să fie ajunse la nivelul consiliului raional și consiliul raional trebuie să întreprindă anumite măsuri ca să ajungă și pe masa parlamentului sau a guvernului ca să se ia o decizie mai corectă.”
Europa Liberă: Dar constatarea multor primari e că această a doua verigă mai mult ar încurca administrației locale de nivelul întâi?
Ion Crețu: „Consiliul raional niciodată nu l-am văzut lucrativ. Eu n-am văzut niciun efect al consiliilor raionale, fiindcă se dublează anumite funcții, însă fiind un județ, eu cred că asta ar fi mai corect. Este primăria, este oficiul stării civile și, mă rog, Cancelaria de Stat și ar fi bine să fie o bază unică. Nu poți să te duci să iei un certificat de la notar, du-te și ia un certificat de la Inspectoratul Fiscal, ia un certificat de la primărie și cetățeanul este înnebunit de atâtea prostii și nu mai dorește să mai treacă o dată drumul acesta pe care l-a trecut anterior.”
Europa Liberă: Nevoia descentralizării continuă să fie o prioritate?
Ion Crețu: „Descentralizarea pentru unele primării este cam problematică. Până când nu vom crea un centru informativ unic, ca să fie o bază de date unică, ca cetățeanul să nu vină la primărie ca să solicite o anumită informație, atunci, da, deja este un pas spre descentralizare. Guvernele care au fost în ultimii ani de zile au început acest pas spre crearea unei baze informative centrale, însă acele primării care au un buget mai mic, cu finanțele care sunt, eu cred că, ele nu se vor descurca singure.”
Europa Liberă: Și e nevoie de o reformă teritorial-administrativă așa cum s-a și promis; după reforma centrală, să se revină și la această reformă teritorial-administrativă?
Sunt optimist. Motivul care m-a făcut să rămân în țară până în timpul de astăzi a fost optimismul...
Ion Crețu: „De reforma aceasta este nevoie, însă trebuie să vadă anumiți pași concreți ca să nu rămână populația în minus, fiindcă primăriile sunt pentru acordarea anumitor servicii populației. Dacă cetățeanul are informația electronic, el dacă pleacă, spre exemplu, la Cadastru, nu are nevoie de primărie, fiindcă este creată baza de date. Atunci reforma este binevenită.
În cazul în care trei localități sunt comasate într-o primărie, iar acest centru informativ încă nu este creat, de acolo se încep problemele. Dacă primarul nu este pe loc, secretarul nu este pe loc, lumea ar fi nevoită ca să plece la zeci de kilometri la primărie ca să-și ia o informație simplă sau un certificat despre componența familiei, care eu am al șaptelea an de zile și tot îmi pun această întrebare: pentru ce el trebuie? Cu toate că se putea de creat o bază de date unică ca acel care îl solicită deja să-l aibă în fața lui.”
Europa Liberă: Dvs. aveți tabloul real al locuitorilor stabiliți în sat?
Ion Crețu: „Aproximativ șase mii de locuitori îi avem în localitate din 7.800. Conform datelor celor care vin la urnele de vot, acolo sunt circa 4.000 de locuitori, inclusiv copiii care sunt la liceu și la gimnaziu, 800-900 de copii, plus la grădiniță peste 300 de copii. Și mai sunt în localitate și cei care nu se prezintă la urnele de vot. Deci, cam așa…”
Europa Liberă: 2018 este un an electoral. Se răsfrânge atmosfera asta de alegeri asupra activității administrației publice locale?
Ion Crețu: „Îmi pare bine atunci când din partea guvernului vin mai mulți bani. Acesta este un plus, însă asta nu este normal, fiindcă ei trebuiau să meargă pe parcursul acestor patru ani ca cetățeanul să vadă o continuitate de la guvernul trecut și acest care-i actual acum. Când vii în ultimul an este un plus și este un minus, fiindcă banii investiți acum lumea îi vede și îi simte, însă doi-trei ani de zile să fi investit, lumea se mai uită la noi. Practic cam așa se și întâmplă. Lumea uită și când ajung la alegeri zic: „Măi, dar tu n-ai făcut nimic”.”
Europa Liberă: Rămâneți pesimist sau optimist?
Ion Crețu: „Sunt optimist. Motivul care m-a făcut să rămân în țară până în timpul de astăzi a fost optimismul, fiindcă dacă anul acesta nu-i așa, la anul viitor o să fie mai bine…”
Europa Liberă: Asta-i speranța?
Ion Crețu: „Speranța și datorită copiilor pe care îi educ și-i cresc și doresc ca să aibă un viitor mai bun aici, la noi în țară. Și iarăși depinde foarte mult de Guvernul României. Noi sperăm că odată și odată se va întâmpla acea unire pe care o așteptăm de mulți ani. Anul 2018 este al Centenarului Unirii, președintele Sfatului Țării, Ion Inculeț, a fost din localitatea noastră; Ion Pelivan și Elena Alistar, foști membri ai Sfatului Țării, care au început anul 1918 și noi vrem să continuăm ceea ce au început ei.
Și las să știe toți cetățenii, fiindcă datorită României noi mai avem acum și cultură și încă s-a început o economie cât de cât mai stabilă, vom fi o țară unică, va fi o economie puternică, vom avea și locuri de muncă, și copii sănătoși și vor rămâne la noi în țară. „Cunoaște-ți Țara” mai este proiectul prin care mulți cetățeni din Republica Moldova pleacă în România ca să vadă cum se dezvoltă România, dar se dezvoltă cu pași rapizi.”
