Igor Boțan: „Organizatorii mitingului de duminică dedicat Centenarului Unirii au adoptat, de fapt, o foaie de parcurs. Este vorba despre cinci acțiuni. În luna aprilie va avea loc un fel de chestionare a cetățenilor Republicii Moldova pentru a estima numărul susținătorilor ideii Unirii, după care o întrunire a reprezentanților localităților care au semnat Declarația Unirii la Alba Iulia, după care va avea loc o întrunire la Iași unde, de asemenea, va fi dezvoltată ideea unionistă, urmând ca ulterior să aibă loc o manifestare foarte importantă, urmată finalmente de întrunirea de la Bruxelles în cadrul căreia va avea loc și o conferință pentru a transmite un mesaj că cetățenii Republicii Moldova și cetățenii României, în principiu, și-ar dori Unirea.”
Europa Liberă: Ce epitete ați atribui acestor măsuri? Sunt acțiuni de popularizare a ideii Unirii, presiuni asupra politicienilor, este o cercetare sociologică?
Igor Boțan: „Presiunea asupra politicienilor lipsește cu desăvârșire. Este vorba despre o acțiune pe care putem s-o numim de sensibilizare a opiniei publice în România și Republica Moldova, precum și la nivel european. De asemenea este o acțiune care doar recomandă parlamentelor celor două țări – al Republicii Moldova și al României – să ia în considerare acest val unionist care are la bază, așa cum s-a declarat și în această proclamație finală, faptul că Republica Moldova este un stat falit. Timp de 27 de ani clasa politică s-a ocupat doar de furat, iar cetățenii acum sunt sărăciți și nu văd altă soluție pentru a oferi un viitor, în primul rând, generației tinere, decât unirea celor două state.”
Europa Liberă: Personal am încercat să-i întreb pe unii dintre participanți, în special pe un cetățean de la Soroca îl întrebam: imaginați-vă simetric că de cealaltă parte a Prutului este un cetățean român, contribuabil, cu un salariu, mă rog, destul de modest, de ce acel cetățean ar vrea să se producă Unirea, ce interes ar avea cetățeanul și, eventual, clasa politică din România? Dvs. cum ați răspunde la întrebarea asta?
Igor Boțan: „Eu aș răspunde foarte simplu. Există un ideal național și acest ideal național chiar merită să fie înfăptuit. Sigur că pentru realizarea lui e nevoie de un efort atât la nivelul instituțiilor publice, cât și la nivelul cetățenesc. Mai mult decât atât, aș invoca faptul că promotorii ideii unioniste invocă exemplul Germaniei, invocă și exemplul Coreei de Sud, iar unificarea Germaniei a pornit de la stabilirea unui fond al solidarității pentru a echilibra decalajele existente între cele două Germanii. Același lucru, în principiu, ar trebui să fie valabil și pentru România.”
Marea Adunare Centenară de la Chișinău
Europa Liberă: Nu cred că generația tânără se mai lasă convinsă cu lozinci de astea „patriotarde”, despre cauză, despre reîntregirea neamului. Tocmai ei au încercat să lanseze niște motivații pragmatice referitoare la salarii, pensii, asistența Uniunii Europene, fonduri pentru agricultură etc., etc.
Igor Boțan: „Este adevărat ce spuneți Dvs. și mișcarea unionistă în Republica Moldova în ultimii doi-trei ani de zile a luat amploare datorită așa-zisei idei a unirii sociale. Ne amintim de campania care a fost pe larg mediatizată în care se spunea foarte clar: salariul în România este de câteva ori mai mare decât în Republica Moldova; pensia în România este de patru ori mai mare decât în Republica Moldova, Produsul Intern Brut pe cap de locuitor în România este de șase-șapte ori mai mare decât în Republica Moldova. Și această campanie a avut efect. Acum, dacă e să răspund la întrebarea directă, trebuie să menționăm că și Traian Băsescu acum cinci ani de zile sau patru ani și jumătate spunea că în România sondajele arată că, în principiu, 70 la sută din cetățenii români ar fi în favoarea Unirii. Deci există un suport.”
Europa Liberă: Dar ar fi de acord și să sacrifice ceva din venituri?
Igor Boțan: „Această problemă nu se discută nici aici, în Republica Moldova, nici în România. Se invocă, așa cum spuneam, doar exemplul Germaniei și al Coreei. Și noi știm, exemplul Germaniei, așa cum spuneam, timp de 30 de ani a funcționat, a fost stabilit un fond al solidarității care a ajutat foarte mult ca landurile din Germania de Est să fie reconstruite; infrastructura în primul rând și multe, multe alte lucruri. Aceasta costă. În cazul Coreei, știm că președintele Coreei s-a adresat națiunii cu ocazia a 70 de ani de la eliberarea de sub ocupație în care a spus foarte clar, ca toată lumea să înțeleagă cât poate costa reunificarea Coreei. Și a spus că fiecare cetățean coreean timp de aproximativ 60 de ani ar trebui să plătească impozite cu 2% mai mari decât de obicei. Deci cam acesta ar fi costul unirii. Acum, dacă ne referim la cifre, sigur că acest lucru nu prea impresionează și entuziasmează, dar trebuie să pornim de la situația pe care o avem acum în Republica Moldova. Pentru foarte multă lume unificarea celor două state este un fel de izbăvire de sărăcia și corupția care domină Republica Moldova. De aceea ne putem aștepta că acest val unionist va fi unul de durată.”
Europa Liberă: Adversarii Unirii spun că România și-ar asuma o problemă mult peste capacitățile sale de digerare politică. Pe de altă parte, părtașii Unirii, între ei Anatol Vidrașcu într-un interviu pentru Europa Liberă spunea că există calcule și exemple când reîntregirea națiunilor și constituirea unor state mari, puternice a produs imediat efecte economice, politice. Deci o Românie cu Republica Moldova readusă în componența ei ar deveni un stat foarte important în Europa. Dvs. cum analizați aceste argumente?
Igor Boțan: „Abordarea mea este pragmatică. Acest lucru îl vedem și din proclamație. Noi vedem o frază care oarecum arată că autorii acestei declarații nu prea sunt încrezători că idealul Unirii poate fi înfăptuit foarte rapid. Ei de fapt recomandă, abia recomandă Parlamentului României să se implice cumva în acest proces, astfel încât să se ajungă la un anumit punct când vor putea fi invocate argumentele care au fost fixate în documentele finale ale procesului de la Helsinki. Deci, oamenii înțeleg că acest proces este de lungă durată, că există foarte multe impedimente. Chiar dl Traian Băsescu, unul dintre exponenții acestei mișcări, spunea că da, trebuie cumva implicată Rusia, trebuie să aibă loc un dialog între România și Rusia referitor la problema transnistreană. Sigur că nu poate fi invocat exemplul Germaniei. Germania de Est era din punct de vedere etnic practic uniformă, doar 0,5% din cetățenii Germaniei de Est nu erau etnici germani. Aici, în Republica Moldova, avem un buchet de probleme, dar așa cum subliniam, această mișcare unionistă are menirea, pentru că la acest moment vine de jos, de la primari, de la localități, are menirea izbăvirii Republicii Moldova de corupție și de sărăcie.”
Europa Liberă: În ce măsură liderii mișcării unioniste iau în calcul rezistența care crește exponențial odată ce ia amploare discuția despre Unire, sprijinul acestei idei? Cea mai mare înverșunare vine de la președintele Dodon, care declară că va scoate în afara legii mișcarea unionistă de îndată ce va veni la putere; la fel, președintele Dodon consideră că este o mișcare impusă, alimentată din afară și n-ar fi naturală, așa cum spuneți Dvs., n-ar veni de la primari și consilieri, ci ar fi indusă prin diverse metode polit-tehnologice și nu doar. În ce măsură acești lideri unioniști iau în calcul rezistența și cum au de gând să o înfrunte?
Igor Boțan: „Sunt convins și acest lucru transpare foarte clar din proclamația finală a acestei reuniuni a Centenarului. Se vede foarte clar că un mesaj separat a fost adresat minorităților etnice. Dl Grebenșcicov a avut o adresare specială, inclusiv în limba rusă, astfel încât reprezentanții minorităților să înțeleagă că nu-i paște niciun pericol, că în cadrul unei Românii reunificate în cadrul Uniunii Europene vor avea toate drepturile protejate, ba mai mult, vor avea și un nivel de viață mult mai ridicat decât aici, în Republica Moldova. Acum nu știm cât de convingătoare sunt astfel de mesaje…”
Europa Liberă: La Ceadâr-Lunga se va convoca o reuniune anti-Unire. Efectul se vede deja.
Igor Boțan: „Da, dar acest efect a fost cumva întrevăzut chiar de dl Igor Dodon care, atunci când și-a obținut mandatul de președinte, și-a pus printre scopurile principale interzicerea unionismului în Republica Moldova. Acum, dl Dodon probabil vede că a greșit amarnic sau a calculat bine atunci când și-a pus astfel de sarcini, pentru că astfel de mesaje într-adevăr introduc clivaje în societatea noastră, iar dl Dodon reacționează așa cum reacționează, pentru că are certitudinea că unioniștii reprezintă aproximativ ¼ sau 1/3 din cetățenii Republicii Moldova, iar cei pe care Domnia sa dorește să-i adune într-un front antiunionist ar fi de câteva ori mai mare, deci ar avea profit electoral de pe urma acestei confruntări. Acest lucru se întrevede. Ceea ce se va întâmpla la Ceadâr-Lunga face parte din această tactică pe care o dezvoltă dl Dodon. Să nu uităm că dl Dodon a fost și unul dintre animatorii referendumului din 2 februarie 2014. Deci, potrivit calculelor lor, ei ar avea de câștigat de pe această polarizare a societății în unioniști și antiunioniști.”
Europa Liberă: Deci, instrumentarea acestei confruntări; este clar ce fac antiunioniștii. Puterea cum se raportează la mișcarea asta unionistă pe care Igor Dodon, iată, a calificat-o drept eșec? Nu știm ce ar fi trebuit să se întâmple ca să fi avut alte calificative președintele Dodon. Zic, partidul de guvernământ sau sateliții guvernării ce atitudine au față de amploarea pe care o ia mișcarea unionistă?
Igor Boțan: „Cu certitudine, partidul de guvernământ, Partidul Democrat ar vrea să profite de pe situația care s-a creat, dar nu știe cum s-o facă, pentru că am văzut…”
Europa Liberă: Marian Lupu a avut o ieșire nervoasă.
Igor Boțan: „Da, exact! Marian Lupu are în permanență ieșiri nervoase. Ne amintim atitudinea lui față de limba română; până în prezent are o atitudine ostilă față de limba română…”
Europa Liberă: Echilibrată, zice dânsul…
Igor Boțan: „Da…”
Europa Liberă: Științifico-practică…
Igor Boțan: „Da, științifico-practică, numai că noi n-am uitat de ziua de 22 februarie 2008, atunci când în Parlamentul Republicii Moldova a salutat delegația moldoveniștilor din România. Deci sunt lucruri mult, mult prea profunde, ca să trecem peste ele. Pe de altă parte, dl Andrian Candu a refuzat să ofere posibilitatea pentru ca aici, la Chișinău, Parlamentul să aibă o ședință solemnă dedicată unui fapt istoric care s-a întâmplat…”
Europa Liberă: Dar va merge la București…
Igor Boțan: „Dar va merge la București și cumva încearcă să dreagă busuiocul. Deci, partidul de guvernământ este oarecum într-o situație foarte delicată. Pe de o parte, acest partid de guvernământ de aici, de la Chișinău, este bun prieten cu partidul de guvernământ din România, profită de tot felul de suport din partea României, pe de altă parte, vedem că toate proiectele pe care le au sunt îndreptate spre, dacă putem spune așa, consolidarea independenței Republicii Moldova. Nici tu limbă română, nici tu deschidere față de sărbătorirea unui centenar aici, în Republica Moldova. Eu cred că ei ar dori să beneficieze, dar nu știu cum.”
Europa Liberă: Deci, dacă lui Igor Dodon și socialiștilor antiunionismul le aduce profit politic imediat, democraților nu le poate aduce profit imediat, dividende la proxima alegere a parlamentarilor?
Igor Boțan: „Eu cred că ei oricum au o formulă. Formula lor reducându-se la faptul că, promovând integrarea europeană, oricum această integrare europeană se face cu România, împreună cu România. Deci au ei o formulă așa, de a scălda acest subiect în mai multe ape, dar părerea mea este că nu au o formulă foarte explicită, astfel încât oamenii să înțeleagă care este poziția Partidului Democrat. La fel cum nu au o opinie despre ce fel de partid este acest Partid Democrat – de stânga sau de dreapta. Când liderul este vicepreședinte al mișcării socialiste și face apel către partidele de dreapta ca să aibă o poziție comună, de exemplu, la alegerile municipale din Chișinău, te uiți și nu înțelegi cu cine ai de-a face.”
