Președintele Igor Dodon a cerut pedepse penale pentru funcționarii care au semnat declarații simbolice de unire cu România. La solicitările președintelui nu au reacționat instituțiile statului vizate: Procuratura, SIS şi MAI. Valentina Ursu i-a solicitat opinia fostului Procuror General al Republicii Moldova, între anii 1990-1998, Dumitru Postovan.
Dumitru Postovan: „Hai să ne uităm la un articol din Constituție unde spune despre libertatea conștiinței. Apoi, iată, asta-i tot o libertate a conștiinței intime a fiecărui om și ceea ce depinde de conștiință, nu se pedepsește penal.”
Europa Liberă: Dar el spune și mai mult, că „în multe cazuri este pusă ștampila primăriei”, care, în opinia lui, „contravine prevederilor Constituției”?
Dumitru Postovan: „Sigur că ștampila acolo n-ar fi trebuit să fie, pentru că ștampila e a satului în întregime și acei care au pus ștampila fără a consulta în întregime satul, undeva fac abuz de dreptul pe care-l au de primar ș.a.m.d., dar în rest e vorba de o conștiință a omului care nu poate fi schimbată nici cu Codul Penal, nici cu închisoarea.”
Europa Liberă: Faptul că se polarizează mult o societate atât de dezbinată care încă o dată e împărțită de politicieni între unioniști, stataliști la ce duce?
Aici trebuie să aibă răbdare și unii, și alții. Și toleranță...
Dumitru Postovan: „Nu-i bun lucrul acesta, în genere. Chestiunea aceasta nici nu trebuie forțată și ea trebuie să aibă așa o evoluție, dar nu revoluție, dar nici nu trebuie cu măsuri administrative oprită, pentru că asta duce la rezultatul invers. Aici trebuie să aibă răbdare și unii, și alții. Și toleranță. E o greșeală, să zicem, istorică făcută cândva, oamenii de stat s-o corecteze. Cine îi încurcă? N-ar trebui să-i încurce.”
Europa Liberă: Într-un an electoral, aceste declarații pot fi și înțelese, pentru că e și o luptă politică?
Dumitru Postovan: „Anul electoral taman că stimulează toate procesele acestea, pentru că toți vor voturi; unul le are dintr-o parte, celălalt – din altă parte și asta taman că nu-i bun. E o problemă că au coincis 100 de ani cu anul electoral. Asta nu-i treabă. Amu ia și-ți închipuie numai că partidele politice au să câștige în Parlament anume de pe pozițiile astea declarate: unii – da, alții – nu. Și ce o să fie în Parlamentul acela?”
Europa Liberă: Vedeți un deznodământ? Șeful statului are de gând să ceară modificarea legislației astfel încât astfel de pedepse să existe în Codul Penal.
Dumitru Postovan: „N-o să meargă lucrul acesta, dacă o să fie o discuție serioasă asupra acestor momente. Dvs. credeți că de ce un articol din Constituție spune că Biserica e separată de stat ș.a.m.d.? Pentru că acesta e elementul principal parcă al libertății conștiinței, pentru că orice ai face, dacă omul crede în ceva, nu-l poți impune să creadă altfel. Dar asta eu am în vedere nu numai credința religioasă – cineva crede anume în Actul Unirii, ca ceva destul de puternic și intim. Poți să-i interzici prin articol din Codul Penal? Eu, ca jurist, spun că așa articol nu are ce căuta în Codul Penal.”
Europa Liberă: Ce consecințe au deciziile care se discută în cadrul Consiliului Suprem de Securitate?
Orice probleme care țin de securitatea statului la ședințele Consiliului pot fi discutate, dar ele au un caracter consultativ...
Dumitru Postovan: „Eu socot, în primul rând, că la ședințele Consiliului Suprem al Securității pot fi discutate orice probleme care țin de securitatea statului în sensul larg al cuvântului, nu am în vedere că cineva dintr-o parte sau din exterior atacă sau din interior. Orice probleme care țin de securitatea statului la ședințele Consiliului pot fi discutate, dar ele au un caracter consultativ pentru organele celelalte care pot adopta legi, pot lua decizii ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Dar, în opinia Dvs., care sunt pericolele care planează asupra securității statului acum?
Dumitru Postovan: „În primul rând îs cele interne. Iată faptul că noi nu ne împăcăm, că nu găsim limbaj comun ș.a.m.d. Acestea-s!”
Europa Liberă: Atunci când Igor Dodon zice că se va adresa cu o scrisoare oficială către Organizația Națiunilor Unite și către Consiliul Europei să afle poziția partenerilor externi ai Republicii Moldova referitor la aceste declarații-simbol, credeți că ar putea să existe o reacție din partea acestor structuri?
Dumitru Postovan: „Acolo sunt niște principii. E vorba, în primul rând, de Actul din 1975 despre inviolabilitatea hotarelor ș.a.m.d., care pot fi schimbate numai pe cale democratică, la voința poporului ș.a.m.d. Deci, dacă asta e intern, atunci e o situație, dar dacă sunt factori externi care apasă, prevederile acestui act pot să contravină, asta poate să fie. Aici e iarăși factorul mai mult intern, pentru că acei care toate vremea ne sperie că „dacă voi veți adopta o lege ori alta, apoi noi niciodată n-o să rezolvăm diferendul transnistrean” ș.a.m.d., dar tot aceia nu fac nimic ca el să fie rezolvat. Iată care-i problema. Eu tot timpul am căutat rezolvarea problemelor noastre acasă; acasă, dar pentru asta se cere o altă clasă politică. Alta!”
