Guvernarea de la Chișinău nu pare să dea niciun semn că ar putea accepta un compromis, în fața unui cor de nemulțumiri și acuzații că și-a croit în condiții de falsă transparență circumscripțiile electorale pentru a-și spori, prin manipulare, șansele la victorie în alegerile din 2018. De ce și în ce măsură va vicia scrutinul felul în care au fost constituite circumscripțiile, și ce e de făcut?
Europa Liberă: Așadar, în ciuda criticilor din interiorul R. Moldova și din afară privind modul în care guvernarea a înțeles că trebuie desfășurate alegerile din 2018, inclusiv modul de trasare a circumscripțiilor, guvernarea merge nestingherită înainte. În condițiile create până acum, cât de fidel credeți că vor reflecta rezultatele alegerilor de anul viitor adevărata opțiune a electoratului pornind inclusiv de la modul în care s-au trasat circumscripţiile?
Pavel Postică: „Pe partea proporţională, acolo unde vom alege deputaţii pe liste de partid în cadrul unei circumscripţii deficienţa principală va fi pragul extrem de mare de accedere în Parlament. Acest prag fiind păstrat la 6%, de facto, a fost majorat de două ori prin micșorarea numărului de deputaţi. Dacă anterior un partid care acumula 6% putea să treacă în Parlament cu şase deputaţi, acum va trece cu trei deputați. Acest lucru va limita posibilitatea de a accede în Parlament pe lista proporțională a partidelor mici sau care nu au un suport popular foarte mare. Asta este principala problemă care va fi pe partea proporţională. Pe cea majoritară, acolo unde vom alege cel mai probabil deputaţii în baza unor circumscripţii uninominale lucrurile par să fie şi mai complicate. Recent trasata hartă a circumscripţiilor electorale ne arată un peisaj foarte neuniform, în special în zona centrală a Republicii Moldova. Aici majoritatea circumscripțiilor sunt compuse din mai multe raioane, ceea ce într-un fel sau altul va complica constituirea organelor electorale care urmează să organizeze alegerile în aceste unități administrativ teritoriale. Consiliul electoral de circumscriţie trebuie creat de către administraţia publică locală de nivelul doi. Atunci când avem circumscripții create din trei sau patru unități administrativ teritoriale de nivelul doi, cărei unităţi administrative dăm prioritate pentru a desemna persoane în această circumscripţie? Lucrurile sunt, într-un fel sau altul, destul de complicate.”
Europa Liberă: Europa Liberă a suprapus harta circumscripţiilor cu harta rezultatelor ultimilor alegeri parlamentare din 2014 şi prezidențiale din 2016. Se observă că graniţele regiunilor în care s-a votat preponderent pentru forţe pro-ruse şi respectiv pentru cele pro-occidentale coincid în mare parte cu hotarele circumscripțiilor. O altă observație e că voturile dreptei pro-europene sunt concentrate în 30 din cele 48 de circumscripții din interiorul. Să înțelegem că au existat şi criterii politice la stabilirea hotarelor circumscripțiilor?
Pavel Postică: „Pornind de la principiul de bună credinţă sper să nu fie aşa, dar într-adevăr când suprapunem mai multe informaţii apar unele întrebări. Noi am încercat să suprapunem informaţia cu privire la controlul administrativ în aceste unităţi administrativ teritoriale, adică ce primari sunt. Vedem un cu totul alt tabel, în care se pare că stânga nu prea este reprezentată decât parţial în Chişinău şi în autonomia găgăuză. Lucrurile sunt destul de complicate. Nu cred că putem face concluzii doar în baza unor informaţii parţiale, adică doar în baza rezultatelor alegerilor din 2014 sau alegerilor prezidențiale. Trebuie să mergem în cumul luând în calcul şi alegerile locale generale din 2015, şi situaţia la momentul de faţă – cine sunt primarii acestor localităţi pentru că ei, la rândul lor, vor desemna funcţionari în organele electorale. Lucrurile nu sunt atât de simple cum par la prima vedere atunci când suprapui mai multe hărţi.”
Europa Liberă: De fapt, publicul larg, actorii politici, alții decât cei care reprezintă guvernarea, pot înțelege explicit de ce Comisia, iar ulterior Guvernul au decis cum au decis? La guvern, de exemplu, adoptarea hotărârii respective s-a produs fulgerător, fără nicio nedumerire din partea membrilor cabinetului. Înţelege fiecare cetăţean, fiecare potenţial alegător cum şi de ce a acţionat Comisia şi respectiv Guvernul atunci când a trasat circumscripţiile, când a elaborat de fapt regulile de joc?
Pavel Postică: „Problema principală pe care noi am semnalat-o de la bun început este faptul că s-a permis Guvernului să traseze hotarele circumscripţiilor electorale. Or Guvernul este un organ politic, o emanație exclusiv a majorităţii parlamentare, nu a întregului parlament şi nu a întregului popor. Aceasta este prima deficiență. A doua este faptul că Guvernul a dictat regulile de joc acestei comisii, i-a stabilit regulamentul de activitate. Prin acest regulament nu s-a permis accesul observatorilor şi publicului larg la toate documentele interne ale Comisiei. Nu s-a instituit un mecanism de revizuire a hotarelor în cazul în care apare această necesitate. Sunt şi multe alte deficiențe mai mici. Totodată putem să observăm foarte liber că unele circumscripţii electorale sunt constituite contrar legii. Or legea spune că într-o circumscripţie trebuie să fie 55-60 de mii de alegători, dar avem circumscripţii cu peste 65 de mii de alegători incluşi. În interval de 55-60 de mii sunt doar circumscripţiile din municipiul Chişinău şi cea din Taraclia cu mai puţin de 55 de mii. În rest, toate circumscripţiile sunt mai mari de 60 de mii de alegători. Acum întrebarea este de ce s-a mers pe această cale şi s-a încălcat deliberat această prevedere legală. Noi nu am obţinut nici o explicaţie şi nici publicul larg nu a obţinut o explicaţie de ce anume s-a depăşit această normă legală. Noi, ca reprezentanţi ai societăţii civile, şi organizaţii din diaspora am încercat să remitem în adresa Comisiei anumite analize cu referire la calcule matematice despre câte circumscripţii trebuie constituite pentru diaspora şi cum să fie repartizate acestea. Cu regret, niciuna din aceste analize nici măcar nu au fost discutate la şedinţele Comisiei. Asta înseamnă că Comisia nu a vrut să ţină cont de nici o opinie din exterior. Ei au mers deliberat pe propriile opţiuni pe care le-au avut.”
Europa Liberă: Harta a fost aprobată deja de Guvern. Mai există, domnule Postică, posibilităţi de a anula această decizie, de a revedea şi reface această hartă?
Pavel Postică: „Nu doar harta, pentru că ea este doar o emanație a sistemului electoral mixt. La momentul de faţă pe rolul Curţii Contituţionale se află o sesizare depusă de un grup de deputaţi din partea PL. Una din solicitările mai multor organizaţii ale societăţii civile a fost ca Guvernul să nu se grăbească să adopte această hotărâre, ci să aştepte verdictul Curţii Constituţionale despre constituționalitatea întregului sistem mixt. Cu regret, nu s-a ţinut cont de această recomandare. Noi sperăm totuţi că Curtea Constituţională va examina cu celeritate această sesizare şi poate, sperăm noi, să fie pronunțată o hotărâre a Curţii Constituţionale cel târziu până la 30 noiembrie, timp în care mai există posibilitate de a face anumite ajustări fără a încălca standardele internaţionale în domeniu.”
