Situația din Ucraina este în continuare în atenția lumii politice internaționale și tensiunile par să nu se domolească între Kiev ți Moscova, ca și confruntările din estul separatist, susținut de Rusia. Valentina Ursu a stat de vorba cu expertul de la Kiev Leonid Litra despre evoluțiile din chestiunea transnistreană, în acest context regional.
Europa Liberă: Să pornim această discuție aflând o părere despre decizia Radei Supreme de la Kiev, care a votat că armata rusă este armată de ocupație. Aceasta-i va ajuta guvernării de la Kiev să soluționeze problemele din estul țării?
Leonid Litra: „Nu-i va ajuta să soluționeze problemele în mod nemijlocit, pentru că este mai mult un gest simbolic sau un gest mai degrabă de asigurare că nu vor putea fi schimbări în defavoarea Ucrainei în cadrul legal ucrainean. Vă dau un exemplu: legea din 2005 din Parlamentul Moldovei privind principiile soluționării conflictului transnistrean a fost o lege care a creat un cadru în care se poate rezolva conflictul transnistrean. Așa e și cu…”
Europa Liberă: A fost un consens atunci…
Leonid Litra: „A fost un consens, da. În Ucraina n-a fost chiar un consens, dar este la fel văzută în mediul de oameni care se ocupă nemijlocit cu această problemă este văzută ca o asigurare în plus că nu vor putea fi luate decizii în defavoarea Ucrainei atunci când va exista poate un context internațional nu prea favorabil Ucrainei. Deci, e o barieră în plus.”
Europa Liberă: Eu am auzit mai multe voci care sugerau că și autoritățile Republicii Moldova ar trebui să procedeze asemenea Ucrainei, să declare armata din stânga Nistrului armată rusă de ocupație și astfel Rusia va fi forțată să îndeplinească poate chiar angajamentele pe care și le-a asumat chiar ea la summitul OSCE din ’99 de la Istanbul.
Leonid Litra: „Mie îmi vine greu să cred că Rusia își va schimba cumva decizia în urma unei hotărâri a Parlamentului Moldovei. Parlamentul Moldovei trebuie să facă acest lucru, probabil, ca să fie în armonie cu sine însuși, ca să spună un lucru pe care toată lumea îl cunoaște, doar că nu cred că va avea efecte practice. Rusia va fi nemulțumită, va protesta, dar parțial aceste lucruri s-au întâmplat într-o anumită formă, nu foarte expres, dar vă amintiți decizia Curții Constituționale, care a spus anumite lucruri. Nu le-a spus poate până la urmă, dar a spus anumite puncte care trebuiau spuse.”
Europa Liberă: De ce, tot a spus că armata rusă este armată de ocupație?
Leonid Litra: „Exact. Și asta a dat o apreciere juridică. Mai degrabă, dacă se va da o apreciere politică unanimă din partea Parlamentului; nu cred că va fi unanimă în virtutea faptului că avem forțe politice care gândesc altfel, dar bineînțeles că ar fi un semnal mult mai puternic, pentru că Moldova ba merge la ONU ca să obțină retragerea, ba se răzgândește. Eu înțeleg că poate acest proces are loc cumva din perspectiva faptului că există niște negocieri care nu sunt cunoscute spațiului public.”
Europa Liberă: Dar sunt asemenea negocieri, se poartă?
Leonid Litra: „Eu gândesc că sunt, pentru că cum pot explica faptul că Moldova își dorește mai întâi discutarea în cadrul ONU a retragerii trupelor de ocupație ruse și după asta renunță la acest mesaj? Eu cred că există undeva anumite discuții, al căror conținut e posibil să nu-l cunoaștem noi.”
Europa Liberă: Tot mai multe păreri duc la faptul că în rezolvarea conflictului transnistrean e cel mai ușor de ajuns la un deznodământ, pentru că nu se aseamănă nici cu ceea ce e în Georgia, nici cu ceea ce e în Ucraina și, dacă s-ar crea un precedent, ar fi valabil și pentru celelalte două țări. Dvs. ce credeți?
Leonid Litra: „Aceste conflicte, din păcate, au foarte multe în comun și cel mai important element care este în comun în aceste conflicte este factorul rus. Nu cred că fără concursul Rusiei aceste conflicte ar fi avut loc. În al doilea rând, eu am observat o legitate, aș spune așa – cu cât mai puțin oamenii cunosc conflictul transnistrean, am în vedere inclusiv partenerii externi, cu atât li se pare mai ușoară rezolvarea acestui conflict. Când se află dedesubturi, inclusiv legate de anumite interese de pe ambele maluri – de ce nu? –, care sunt interesate să mențină acest conflict, atunci când se deschid aceste paranteze, soluționarea pare mai puțin probabilă și nu chiar atât de posibilă. Să vedem. La sfârșitul anului trecut au fost anumite progrese, dacă le putem spune așa, deși sunt interpretate într-o manieră diferită – unii spun că este trădare, alții spun că este un pas înainte. Depinde cum privim aceste lucruri, dar Moldova, din păcate, chiar printre partenerii care noi credeam că ar fi trebuit să fie nu că de partea noastră, dar de partea adevărului, sau cum aș spune eu, de partea Republicii Moldova, pentru că Republica Moldova este victimă în cazul respectiv. Am văzut parteneri externi care nu sprijină poziția Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Dar cine ar fi acești parteneri?
Leonid Litra: „De exemplu, OSCE. Eu sunt indignat în anumite contexte de poziția OSCE-ului, pentru că mandatul, misiunea principală a OSCE este consolidarea integrității teritoriale a Republicii Moldova și a suveranității. Și uneori am impresia că acest lucru este trecut cu vederea, pentru că OSCE vrea rezultate. Eu înțeleg acest punct de vedere…”
Europa Liberă: Da, dar OSCE ia în calcul permanent și poziția Federației Ruse. Or, în cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa dreptul la veto al Rusiei înseamnă mult.
Leonid Litra: „Da, este un astfel de factor ca Rusia, dar în același timp atunci când au loc exerciții militare, de exemplu, cu participarea GOTR-ului, așa-numitelor trupe ilegale care se află în stânga Nistrului, OSCE-ul trebuie să aibă o reacție. Sunt cazuri unde OSCE-ul nu poate tăcea, iar privind OSCE-ul la nivel european de la Viena, există formatul „consensus minus 1”, atunci când o parte este implicată sau are un conflict de interese într-o anumită situație, ea poate fi tratată separat.”
Europa Liberă: Și totuși, Rusia are și statut de mediator în cadrul formatului de negocieri „5+2”. Dvs. știți că decizia Rusiei în ceea ce privește identificarea unei soluții durabile pentru criza transnistreană e una aproape că hotărâtoare.
Leonid Litra: „Da, este adevărat, deși noi avem un avantaj în comparație cu vecinii noștri din Parteneriatul Estic. Mă refer, în special, la Ucraina și Georgia, pentru că noi nu avem o frontieră directă cu Rusia și dacă vom reuși să instalăm controlul comun pe frontiera moldo-ucraineană pe segmentul transnistrean și vom restabili și telefonia mobilă sub aspect juridic în Republica Moldova, atunci sigur că situația se schimbă. Vă dau un exemplu: atunci când Republica Moldova nu a cumpărat timp de două sau trei luni electricitate din Cuciurgan, a cumpărat din Ucraina, ce s-a întâmplat în regiunea transnistreană? A fost o problemă foarte serioasă. Deci, al doilea ca mărime contribuabil după compania „Sheriff”, Cuciurgan nu a plătit impozite și cam în câteva luni s-a devalorizat valuta „națională” a regiunii transnistrene cu vreo 35-40%. Deci, doar un exemplu. Exemple ar putea să fie mai multe, doar că pe noi ne interesează nu subminarea sau nu știu ce fel de inginerii politice să facem în aspectul reglementării transnistrene, dar să încercăm să obținem un rezultat care ar putea să acomodeze interesele populației de acolo, populației nu a Rusiei, vreau să delimitez, că ele nu sunt convergente de foarte multe ori, care să răspundă statutului Republicii Moldova de stat unitar și independent.”
Europa Liberă: Dvs. care aveți o ședere de lungă durată la Kiev, credeți acum că Ucraina este mai decisă să se implice până la găsirea unei soluții pentru acest conflict transnistrean?
Leonid Litra: „Cu siguranță că Ucraina este mult mai interesată de acest subiect decât până la războiul din Donbas, până la agresiunea Rusiei. Adevărul este că Ucraina nu poate face mai mult decât poate face Republica Moldova, pentru ca Ucraina să ajute, Moldova trebuie să vrea. Ucraina a făcut anumite chestii care au fost apreciate de Guvernul de la Chișinău, dar bineînțeles că ar putea fi și mai mult. Segmentul feroviar de la Berezino-Basarabeasca, deci, interconectarea directă a tronsonului feroviar dintre Republica Moldova și Ucraina – asta înseamnă acces direct, asta înseamnă scoaterea unui factor anormal din această ecuație. În partea Moldovei avem de făcut vreo trei-patru kilometri de cale ferată, în partea Ucrainei vreo 15, dacă nu greșesc. Se poate lucra aici mai mult. Introducerea controlului comun pe punctul de frontieră de la plantonul de la Dubăsari, pe alte puncte, pentru că, până la urmă, vă amintiți cât tam-tam se făcea din regiunea transnistreană, inclusiv cu sprijinul Rusiei că se face o blocadă, Moldova cu Ucraina vor să blocheze regiunea. Până la urmă s-a demonstrat că ceea ce s-a întâmplat a facilitat mult relațiile agenților economici. Ei obțin documente la punctul comun de trecere, nu trebuie să vină la Chișinău, ei înțeleg că este un lucru orientat anume spre ei.”
Europa Liberă: Să admitem că politic se găsește o soluție pentru reîntregirea celor două maluri ale Nistrului. Cum vedeți Dvs. la modul practic această reunificare?
Leonid Litra: „La modul practic această reunificare?... Mie îmi vine foarte greu să fac un design al viitoarei reglementări. Eu cred că există niște linii roșii și atât timp cât aceste linii roșii sunt respectate…”
Europa Liberă: Deseori se vorbește despre aceste linii roșii. IDIS „Viitorul” a avut și un studiu și continuă să spună că nu ar fi de dorit să se depășească aceste linii roșii.
Leonid Litra: „Putem explica foarte mult, de exemplu, cum vedem noi statutul Transnistriei. Statutul Transnistriei ca ceva similar cu statutul Unității Teritorial-administrative Găgăuze, de exemplu, sau doar vedem statutul ca un raion al Moldovei, doar că pot fi oferite, de exemplu, anumite privilegii, fie fiscale, fie de ordin cultural. Sunt diferite opțiuni. Eu cred că Moldova deja a dat de înțeles că este capabilă să fie foarte flexibilă. Eu am auzit de mai multe ori când s-au pronunțat că subiectul proprietăților poate fi ușor rezolvat. În eventualitatea soluționării conflictului, Moldova nu va revizui acele împărțiri, vânzări de terenuri, active care au avut loc în stânga Nistrului.”
Europa Liberă: Dar această regiune secesionistă are, așa cum spun autoritățile de acolo, atributele unei statalități. Credeți că atât de ușor va fi pentru ei să renunțe la armată, la monedă, la vamă?
Leonid Litra: „Populația nu beneficiază de „bunătățurile” pe care le oferă un stat nerecunoscut, pentru că cea mai mare problemă care va fi este cum va exista această regiune în momentul în care se va încheia sponsorizarea de către Rusia. Acesta-i un moment practic, pentru că dincolo de elementele politice pe care noi putem să găsim limbaj comun cu Rusia pe subiectul Transnistriei și, de exemplu, să găsim un aranjament politic care poate fi aplicat, dar pe chestiile practice, economice o să fie foarte greu.”
Europa Liberă: Și instituțiile statului Republica Moldova, în eventualitatea găsirii unei soluții, sunt sau nu sunt capabile să gestioneze situația de pe ambele maluri ale Nistrului? Ne referim la Ministerul de Interne, Serviciul de Informație și Securitate, Ministerul Finanțelor, serviciul vamal…
Leonid Litra: „Eu nu cred, nu știu, poate dau un răspuns nedocumentat acum, dar nu cred, am mari îndoieli că acest lucru se poate întâmpla. Avem nevoie de foarte mult timp ca să revenim într-o albie a normalității, dacă se va ajunge la un compromis, dar eu mi-l imaginez cu greu. Deocamdată, nu văd acest lucru.”
Europa Liberă: Pentru că mai aud și alte opinii precum că, dacă aici, pe malul drept, statul ar putea să arate că e bunăstare, că nu e corupție, că lichidează sărăcia, că funcționează un stat de drept și sunt apărate drepturile cetățenilor, ar putea să devină partea dreaptă atractivă pentru partea stângă.
Leonid Litra: „Partea dreaptă, deocamdată, are puține argumente să fie atractivă, din păcate. Evident că sunt lucruri care se schimbă și în bine, dar atunci această atractivitate ar trebui să fie una foarte mare, rezultatele pe care le avem sunt prea mici ca să fie observate dincolo, de cealaltă parte, pentru că la noi lumea pleacă, la ei pleacă tot foarte, foarte mulți. Îmi spunea recent cineva din stânga Nistrului că a fost la întâlnirea cu absolvenții și a fost singura persoană dintr-o clasă de 28 de oameni.”