Estonia ar fi un exemplu de dezvoltare rurală pentru R Moldova, e de părere primarul de la Feștelita, Ștefan Vodă, Nicolae Tudoreanu, care a vizitat această țară si care găsește mai multe diferențe decât asemănări între cele două state ex-sovietice.
Europa Liberă: Cu prilejul vizitei pe care o efectuează în Republica Moldova premierul de la Tallinn, Jüri Ratas, să vă întreb de ce se preferă mai degrabă să se vorbească despre deosebiri, și nu despre asemănări între Republica Moldova și Estonia?
Nicolae Tudoreanu: „Pentru că, în general, Țările Baltice au o tradiție mai veche de a orândui o țară. Eu am fost în Estonia și m-a impresionat, în primul rând, devotamentul civic al funcționarilor de stat, m-a impresionat cum activează societatea civilă în raport cu administrația de stat. Adică sunt niște chestii care nu au dăunat remanierea lor din perioada interbelică, după declararea independenței, post-perioadă sovietică a acestei regiuni. Adică și-au păstrat niște bune maniere, zic eu, moștenite ereditar de poporul baltic. Nu au avut probabil atât de multe influențe, și-au păstrat totuși integritatea națională mult mai puternic decât noi.”
Europa Liberă: Ce a avut de câștigat Estonia că a avut și are o administrație locală descentralizată?
Nicolae Tudoreanu: „În primul rând, ei au realizat reformele de descentralizare cu vreo 15 ani înaintea noastră, ca să vă dați bine seama la ce nivel este autoritatea locală astăzi în Estonia și la ce nivel suntem noi, pentru că noi, de fapt, am realizat niște măsuri de reformare a sistemului trezorerial, a sistemului finanțelor publice, dar practic avem aceleași instituții de soviete sătești, care nu pot genera noi venituri la bugetele locale, care nu-și pot permite investiții capitale în procesul de bugetare și alte chestii care în Estonia deja sunt depășite de mulți ani.”
Europa Liberă: Cum înțelegeți Dvs. un asemenea mesaj pe care l-a transmis șeful executivului de la Tallinn, aflându-se la Chișinău: „Moldova este o țară prioritară pentru Estonia și va continua să fie. Puteți miza pe suportul nostru, pe asistența noastră în parcursul european”? Cum dezghiocați Dvs. acest mesaj pe care îl transmite?
Nicolae Tudoreanu: „În primul rând, poporului estonian îi e milă de noi, pentru că a înțeles și își dă seama de consecințele pe care le-am avut deopotrivă și ei, și noi în perioada sovietică și, văzându-ne nedeterminați în gândurile noastre și cu gândul că înainte a fost mai bine și cântăm osanale perioadei sovietice, mesajul respectiv înțeleg că le inspiră milă pentru nedeterminarea noastră. Totuși să ne oprim odată din această nostalgie sovietică și să creăm un viitor european aici, în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Dar cât timp i-ar trebui Republicii Moldova ca să ajungă la standardele nivelului de trai din Estonia, de exemplu?
Nicolae Tudoreanu: „Întâi de toate, i-ar trebui oameni, nu timp, căci dacă ar fi oameni de calitate în toate structurile-cheie ale administrației centrale, pentru că vreau să vă zic totuși în Republica Moldova avem o plasare de oameni buni la nivel local, însă procesul de descentralizare decurge foarte și foarte lent și aceste lucruri întârzie, cu părere de rău. De aceea nu ne trebuie timp, ne trebuie oameni, oameni de valoare, care să înțeleagă că nu e nimic veșnic pe acest pământ; suntem doar oaspeți, dar oaspeții trebuie să lase un nume bun. A fi oaspete pe această lume, trebuie să creăm și noi niște nume bune acolo unde ne-a pus Dumnezeu să muncim.”
Europa Liberă: Dar această cooperare bilaterală, cât de consistentă este după o asemenea vizită, de exemplu, la nivelul celei pe care a efectuat-o premierul estonian la Chișinău?
Lecții multe sunt de învățat. De multe ori aceste vizite se mărginesc doar la niște chestii de protocol și ele nu perpetuează, nu ajung de la vlădică până la opincă ...
Nicolae Tudoreanu: „Lecții multe sunt de învățat. De multe ori aceste vizite se mărginesc doar la niște chestii de protocol și ele nu perpetuează, nu ajung de la vlădică până la opincă aceste rezultate ale vizitelor înalților demnitari de stat. De multe ori cei responsabili ca bunele experiențe să se producă și la noi nu le dau curs. Sunt sigur că s-a discutat și despre descentralizare, sunt sigur că s-a discutat și despre lucruri bune, însă de multe ori oameni responsabili de aceste domenii nu dau curs ca aceste lucruri să se reproducă în societatea moldovenească. Acest dublu standard încolțit în foarte multe cadre birocratice face ca doar să ne limităm la aceste vizite, la cheltuieli enorme de bani și atât.”
Europa Liberă: Suma de finanțare a proiectelor bilaterale de către Estonia este de aproximativ un milion de euro.
Nicolae Tudoreanu: „Orice proiect european, în primul rând, nu este bazat pe o sumă, adică pe valoarea proiectului. Dar sunt puse în valoare relațiile, transferul de experiență, pentru că aici trebuie să vedem și valoarea non-financiară a acestor relații.”
Europa Liberă: Dar pentru un an această sumă de un milion de euro pentru a finanța proiecte…
Nicolae Tudoreanu: „Eu nu știu care sunt activitățile incluse în aceste proiecte, dar sunt sigur că la acest milion ar adăuga mult mai mult schimbul de experiență, precum și reabilitarea cadrelor noastre în contextul politicilor estoniene, pentru că ei au experiență. Am fost și la parlamentul estonian, am fost și la guvernul estonian și am văzut că lucrurile acolo sunt mult mai înaintate, au guvernare electronică, fapt care întârzie la noi, în Republica Moldova, e-Guvernare, programul este foarte bine dirijat. Adică am observat că la foarte multe cadre din administrația centrală chiar lipsesc revistele, tot ce este legat de stilou, hârtie pe masă. Este doar o tabletă prin care sunt date corespondența, toate indicațiile sunt date electronic. Și acest lucru favorizează și, în primul rând, economisește la bugetul țării multe resurse financiare. Avem ce lua de la estonieni! Nu trebuie să uităm că tradițional suntem alții și ca dezvoltare genetică, și îmi pare că mult mai mult am suferit și ne-am adaptat la valorile non-benefice poporului.
De multe ori încercăm să reproducem niște lucruri care deja de către cineva au fost implementate cu succes, dar noi încercăm să le facem de altă creatură, să le mai adăugăm ceva, ca să meargă mai prost decât au mers la alții. Știți că moldovenii sunt inventivi… De asta este foarte complicat, dar felul de a construi o țară cu siguranță l-am putea prelua de la estonieni, pentru că ei cu adevărat și-au croit această cale foarte bine și foarte sigur, și foarte repede.”
Europa Liberă: Credeți că apartenența euroatlantică i-ar fi avantajat mai mult decât pe Republica Moldova?
Nicolae Tudoreanu: „Cu siguranță i-a avantajat! Eu am fost în Tallinn la Piața Centrală. Se vorbește în rusă. Chiar am cumpărat niște lucruri pentru familie și m-am mirat că am întrebat o rusoaică, zic: „Vorbiți rusește?” „Păi nouă nu ne trebuie să învățăm estoniana, pentru că noi nu vrem să fim funcționari de stat”. Adică pentru toate etniile Estonia este atractivă. Și chiar i-am întrebat: „Dar nu aveți o nostalgie după Uniunea Sovietică”? „Nu, cum să avem nostalgie?! Noi ne simțim foarte bine, pașaportul nostru este recunoscut și mergem oriunde în lume. Adică, estoniana o avem doar în relații cu statul, în rest – nimeni nu ne obligă să învățăm estoniana”. Iată acesta ar fi un exemplu foarte bun pentru noi, pentru că noi cheltuim milioane de lei pentru traduceri în structurile de stat, pentru a avantaja fel de fel de parveniți să-și îndeplinească funcțiile la stat. Ar fi bine și la noi să preluăm, însă noi nu suntem estonieni și de asta mai avem de muncit.”
