Cum poate fi explicată anchetarea de către procurori a directorului general al rețelei de licee private „Orizont” din Republica Moldova, Turgay Şen, la aparenta cerere a autorităților turce? Și în ce lumină apar actorii politici de la Chișinău în acest episod al prieteniei multiseculare moldo-turce? Punctul de vedere al publicistului și comentatorului politic Nicolae Negru.
Europa Liberă: După ce a fost reținut și interogat mai multe ore, sâmbăta trecută, de către procurori, directorul general al rețelei de licee private „Orizont”, Turgay Şen, a fost eliberat, dar i s-a impus interdicția de a părăsi Republica Moldova în următoarele zece zile. Ați scris despre acest caz și ați accentuat, întâi de toate, „lipsa de informație, secretomania”, cum spuneați, în care este învăluită această „acțiune neclară” a autorităților moldovene... De ce credeți că autoritățile moldovene ar avea nevoie de această perdea de fum asupra situației respective?
Nicolae Negru: „Probabil au ce ascunde, probabil se tem de opinia publică, probabil se tem și de faptul că unii parteneri de dezvoltare nu ar fi mulțumiți de asemenea acțiuni ale actualei guvernări, fiindcă e evident că actuala guvernare întreprinde ceva și nu ne spune nouă. Și e vorba de relațiile cu Turcia, e vorba de încercările Turciei de a obține probabil anumite concesii, iată, legate cu această rețea de școli la care v-ați referit.
E o rețea care este finanțată de un cunoscut cleric turc, Fethullah Gülen, care este stabilit în Statele Unite. El este și un fost imam, este scriitor, dar a constituit și o mișcare – o mișcare care cuprinde și Turcia, dar nu numai Turcia, și unele state din Asia Centrală, în special state de limbă turcică, state din Africa, din America. Probabil asta deranjează guvernarea sau, mai bine zis, de asta se teme guvernarea și de aceea păstrează această tăcere, aceste secrete le ține încuiate.”
Europa Liberă: Șeful Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale a fost citat, susținând că Turgay Şen este suspectat de comiterea unei infracțiuni grave al cărei „specific”, cum spunea el, nu-i permite să dezvăluie amănunte. Dvs. ce înțelegeți din această explicație, din această afirmație?
Nicolae Negru: „Faptul că se referă la directorul unei rețele de școli și Guvernul turc întreprinde în ultima vreme eforturi considerabile să închidă – mai întâi a închis în Turcia, pe urmă încearcă să le închidă și în alte state aceste școli finanțate de Gulen și, mai mult decât atât, Guvernul turc are, cum să zic, anumite intenții, nu putem să le spunem democratice față de reprezentanții acestei mișcări, reprezentanții acestor școli.
Această organizație, această mișcare a acestui cleric este considerată teroristă în Turcia, mai cu seamă după tentativa nereușită de lovitură de stat din 2016, dar relațiile actualului președinte al Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, cu acest cleric Gülen s-au deteriorat după ce mass-media din Turcia, care aparțin acestui cleric, au făcut anumite investigații privind corupția în instituțiile de stat ale Turciei și președintele, în general, guvernarea turcă a suspectat că acest cleric s-ar afla în spatele acestor investigații jurnalistice privind corupția, stricându-se relațiile desigur și mai cu seamă după această tentativă a loviturii de stat, dl Erdoğan a pornit o campanie de răfuială împotriva reprezentanților acestei mișcări, considerându-i, repet încă o dată, teroriști, dar toată lumea înțelege că e vorba de o răfuială cu eventualii săi adversari politici.
Organizații importante internaționale cum este Amnesty International sau Human Rights Watch au recomandat guvernelor să nu extrădeze în Turcia reprezentanții acestei mișcări. Și de altfel, trebuie să mai spunem că Guvernul Turciei a adresat Statelor Unite o cerere de extrădare a acestui cleric și Statele Unite au răspuns că nu există probe suficiente, care să demonstreze că Gulen ar fi reprezentantul sau ar fi un terorist și organizația sa ar fi teroristă.”
Europa Liberă: Iată însă că Procuratura îl investighează sub acest aspect pe directorul rețelei de licee moldo-turce, cum se mai numesc ele. Ați pomenit de Amnesty International și Human Rights Watch, de recomandarea lor. Ce ar însemna nesocotirea de către Chișinău a acestor recomandări?
Nicolae Negru: „Asta tocmai ar însemna compromiterea Republicii Moldova. Asta ar însemna că sub calculul sau gândind la anumite beneficii pe care le-ar avea Republica Moldova din partea Turciei, probabil Erdoğan i-a promis ceva lui Dodon. De altfel, Erdoğan este președintele – după Putin, evident, – cu care Igor Dodon s-a întâlnit de cele mai multe ori, uneori chiar întâmplător la aeroport.
Ne amintim acum și despre promisiunea și chiar așa înțelegem noi că a și început reparația Președinției de către Turcia, care oferă șapte milioane de euro în acest scop. Probabil, lăsându-se ademenite de această sumă de șapte milioane de euro, autoritățile noastre au pierdut simțul realității și, iată, au intrat în cârdășie cu autoritățile turce, cu dl Erdoğan, care, știe toată lumea, are anumite înclinații autoritariste și se poate întâmpla ca Republica Moldova să aibă de suferit. Reputația Republicii Moldova poate avea de suferit din cauza asta.”
Europa Liberă: Ați scris că „un trinom Erdoğan-Dodon-Plahotniuc ar fi fatal pentru Republica Moldova”, dar unii s-ar întreba: cum Igor Dodon ar putea îndruma procurorii moldoveni să dea curs cererilor autorităților turce? Dvs. cum vă imaginați?
Nicolae Negru: „Eu am scris că aceste șapte milioane de euro și această construcție nu poate veni fără știrea Guvernului, fără știrea Ministerului Finanțelor, de exemplu. Și ne mai amintim că Guvernul Republicii Moldova a transferat această clădire a Președinției din administrarea Cancelariei de Stat în administrarea Președinției, adică, într-un fel, i-a dat mână liberă dlui Dodon să facă orice ar vrea, dar este evident că fără știrea Guvernului și în ultimă instanță a coordonatorului executiv sau a liderului PD, dl Plahotniuc, aceste lucruri nu se pot întâmpla. Și asta este încă o demonstrație a unor relații obscure între Președinție, între președinte și Plahotniuc și Guvern și desigur că aceste lucruri, făcute pe la spatele societății, pe la spatele opiniei publice nu dau bine și nu vor aduce nimic bun Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Lidera PAS, dle Negru, Maia Sandu, i-a acuzat pe Igor Dodon și Vlad Plahotniuc că prin acest gest execută o comandă politică, dar la fel că „lovesc în una dintre instituțiile de învățământ de succes din Moldova”. Într-adevăr, liceele moldo-turce, cum li se mai spune, au reputația unor instituții foarte performante. Ce credeți Dvs. despre ceea ce s-ar putea întâmpla în viitor cu ele?
Nicolae Negru: „Vedeți, unele licee, unele rețele au fost închise în alte state. Și relativ nu demult s-au făcut niște încercări, au fost arestate anumite persoane din Kosovo, de exemplu.”
Europa Liberă: De unde vine directorul liceului din Chișinău, din ceea ce se știe.
Nicolae Negru: „Da, dar Kosovo și Republica Moldova mi se pare că sunt totuși entități diferite. Evident că nici Dodon, nici Plahotniuc, dacă se adeverește ceea ce presupunem noi, că până la urmă totuși este o ipoteză, informație suficientă, mai bine zis, informație nu avem deloc în această privință și dacă se adeverește, evident că Dodon și Plahotniuc nu se gândesc la elevii acestor școli, la profesorii care sunt, care, iată, au locuri de
Aceste „mere otrăvite” pe care Erdoğan le întinde Republicii Moldova, trebuie respinse cu fermitate...
lucru în aceste instituții și desigur se gândesc doar la beneficiile pe care le vor obține de la Erdoğan, dar aceste beneficii desigur că n-o să facă bine organismului care se numește Republica Moldova.
Eu cred că toate aceste beneficii sau aceste „mere otrăvite”, fiindcă într-adevăr sunt „mere otrăvite”, pe care le întinde Erdoğan Republicii Moldova, trebuie respinse cu fermitate și Republica Moldova trebuie să rămână pe calea unui stat deschis, democratic, în care să existe pluralism, în care oamenii să nu se teamă că, iată, vine cineva, te arestează nu se știe de ce și să zicem te extrădează unui stat care abia așteaptă să se răfuiască cu tine.”
