Aflat în plină reformă cu obiective de modernizare, cât de atractiv este acum învățământul profesional tehnic? Ce împiedică sau încurajează, în plină schimbarea a peisajului economic, asigurarea unei forțe de muncă bine calificate? Cum se regăsește prestigiul lucrului bine făcut în mentalul și aspirațiile tinerilor? O convorbire pe această temă cu Silviu Gîncu, șeful Direcției Învățământ profesional tehnic la Ministerul Educației.
Europa Liberă: Mai sunt trei ani în care se va continua să se realizeze o strategie guvernamentală de dezvoltare a învățământului profesional-tehnic, strategie concepută pentru perioada 2013-2020. Cu toate făcute până acum, a devenit învățământul profesional-tehnic mai atractiv pentru tineri? Poate pornind și de la modul în care se desfășoară admiterea în acest sistem acum.
Silviu Gîncu: „Într-adevăr a fost lansat acest proces de reformă din anul 2013 până în anul 2020 și, ca orice reformă, prevede mai multe aspecte, mai întâi generale, iar apoi se infiltrează mai mult în sistem. Astfel din anul 2014 au fost reorganizate peste 20 de instituții de învățământ profesional tehnic, unele au fost lichidate, altele au fost permutate pentru a avea mai întâi management financiar cât de cât adecvat pentru a oferi posibilitate și celorlalte instituții să existe.
Ulterior au fost aprobate o serie de documente de politici, cum ar fi regulamente-cadru de organizare și funcționare a acestui învățământ, a fost instituit un nou sistem financiar cu privire la alocarea care se oferă fiecărei instituții, a fost aprobat cadrul curricular la nivel general și deja din 2015-2016 a purces la implementarea acestei reforme în școli.
Evident că nu am ajuns atât de adânc, suntem în proces când avem câteva curriculare elaborate, câteva cadre didactice care la fel au fost instruite cum trebuie să predea mai corect tot acest proces, dar și alte elemente cu participarea donatarilor care au contribuit la dotarea anumitor instituții cu laboratoare. Deci, condițiile relativ sunt deja mai bune și conform procesului de admitere elevii totuși vin în acest tip de învățământ. Cu părere de rău ei mai pleacă din sistemul de învățământ din Republica Moldova, ceea ce s-a resimțit și în anul trecut în tot sistemul de învățământ și probabil se va resimți și în acest an.”
Europa Liberă: Tocmai suntem în plină admitere la școlile profesionale și colegii, centre de excelență. Într-o știre publicată recent am văzut următoarele date că nu prea vin elevii la aceste școli. Și, un motiv pe care îl invoca un director de astfel de instituții era că elevii au simțit cumva nu obțin aici studii liceale și de asta nu ar veni. Dvs. ce credeți despre asta?
Silviu Gîncu: „Da, am văzut și eu acea știre. Am analizat chiar care este situația la acea școală referitor la depunerea dosarelor - situația este un pic alta. Elevii în mare măsură nu țin cont de tot acest proces că este liceu sau nu este liceu, în general unii salută această idee pentru că nu sunt obligați să parcurgă toată această etapă liceală. Dar cu referire la numărul de elevi pe meserii, elevii se orientează spre anumite meserii, de exemplu, cele care țin de domeniul auto, mecanica, lăcătuș, electrogazosudor, montator. Dar sunt și alte meserii care la fel sunt solicitate de către agenții economici, dar, cu părere de rău elevii, nu dau curs acestor solicitări și chiar la acea instituție la care a fost expusă părerea domnului director, la jumătate de meserii deja este concurs și sunt mai mulți pe un loc și avem câteva meserii la care sunt depuse în jur de zece cereri.”
Europa Liberă: Deci, mulțumit cum are loc admiterea?
Silviu Gîncu: „Parțial, pentru că pentru unele meserii avem o supra solicitare, la altele mai puțin. Avem la domeniul prestări servicii de bucătar, cofetar – aici deja concursul este din primele două zile, unde tot mai mulți elevi vin să-și depună dosarul la această meserie.
Dar cu referire la posibilitatea elevului din școala profesională de a-și urma studiile în învățământul superior - există acest traseu, el parțial a fost simplificat în acest an când a fost adoptat prin legea nr. 199 din 29 iulie de către Parlamentul Republicii Moldova prin care s-a introdus un nou aliniat și s-a specificat că accesul la studiile superioare se face și în baza diplomei de studii profesionale pe domeniul care acesta și-a făcut studiile.
Această înseamnă că, de exemplu, traseul elevului de la școala profesională urmează studiile după gimnaziu doi ani își obține certificat de calificare, după care în același domeniu obține o diplomă la nivel de colegiu sau centru de excelență, iarăși doi ani și apoi are accesul la studii superioare în baza acelei diplome.”
Europa Liberă: Vorbeați mai sus, dle director, despre faptul că tinerii părăsesc sistemul de învățământ în general al Republicii Moldova. Cum poate fi preîntâmpinată situația în care tinerii acestor școli și colegii își fac o meserie, folosindu-se de beneficiile unui sistem în modernizare, ca după asta să plece spre medii mai bine plătite în străinătate – înțelegem că este un fenomen totuși?
Silviu Gîncu: „Cu părere de rău aceasta nu este în competența doar a Ministerului Educației, este un eveniment mult mai amplu la baza căruia stau mai mulți factori. Partea bună este că prin colaborare cu agenții economici, cu investițiile care vin din țările Uniunii Europene avem șansa ca o parte din acei specialiști pe care noi i-am pregătit să se întoarcă înapoi deja competenți, mult mai ampli. Avem exemple când vin investiții străine în Republica Moldova și oferă un salariu relativ mai motivant și elevii fie că rămân, fie că după o scurtă perioadă de timp se reîntorc și deja se stabilesc la locul de bază la muncă.”
Europa Liberă: Sunt totuși exemple singulare sau deja e un fenomen acesta despre care vorbeați acum?
Silviu Gîncu: „Încă nu am ajuns să fie un fenomen, evident că avem nevoie de mult mai multă colaborare și mult mai mulți agenți economici și în măsura în care aceștia vor fi mai mulți evident că forța de muncă va fi motivată să rămână pe loc. Dar este un aspect ce trebuie privit din ambele părți. Pentru că și într-o mare măsură agenții economici când vin în Republica Moldova se confruntă cu un deficit de forță de muncă, iar noi suntem deschiși pentru a colabora, pentru a contribui împreună ca să pregătim acele forțe de muncă care să fie angajate în cadrul acestor companii.”
Europa Liberă: Continuăm să discutăm despre conexiunea cu piața muncii. Lipsa conexiunii cu piața muncii a creat un dezechilibru între cererea angajatorilor și oferta instituțiilor de învățământ. Măsurile prevăzute pentru redresarea acestei situații și-au arătat deja, cumva eficiența sau așteptările rămân deocamdată premature?
Silviu Gîncu: „Evident învățământul profesional tehnic prin reforma care o implementăm noi durata [studii]lor este relativ scurtă în comparație cu celelalte trepte din învățământ, dacă mă refer la învățământul general sau superior, deoarece durata de studii este relativ mai mică de la doi la patru ani. Toate aceste aspecte noi le vom resimți abia după finalizarea acestui proces de reformă și cu venirea primilor absolvenți. Dar în timp noi constatăm și anumite creșteri, creșteri de forță de muncă bine calificată, agenții economici sunt mai deschiși pentru a selecta elevii și în cadrul stagiilor de practică și în cadrul companiilor pentru ai angaja. Această conexiune pe timp ce trece devine tot mai puternică.”
Europa Liberă: Cum funcționează Centrele sectoriale - și sunt șapte create, ca platformă care trebuie să faciliteze dialogul dintre reprezentanții pieței muncii și cei care pregătesc specialiștii. Cum se întâmplă la modul practic?
Silviu Gîncu: „Într-adevăr sunt create Comitete sectoriale, ele relativ funcționează. Cu părere de rău nu toate sunt suficient de reprezentative pe sistem, dar suntem într-un proces amplu, pentru că piața de muncă nu poate fi, după mine, consolidată într-un an de zile. În țările europene sunt sute de ani tradiții când toți participă împreună, se consolidează ajung la un consens cu asociațiile patronale ș.a.m.d.. Avem exemple când aceste Comitete sectoriale în primul rând se preocupă de elaborarea standardelor ocupaționale - acesta este un document prin care ei se expun de ce necesități are nevoie piața de muncă.”
Europa Liberă: Cine ei? Se adună acolo angajatori dintr-un sector anumit și cei care pregătesc specialiști sau cum?
Silviu Gîncu: „Comitetul sectorial este o asociație din tripartită dintre patronați, sindicali și reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale. Și atunci tot această asociație împreună desemnează un președinte, acest președinte gestionează toate procesele Comitetului sectorial. Împreună iau decizii, participă la licitații, mai mult ca atât acum Guvernul și-a aprobat un proiect de lege și l-a transmis spre Parlament pentru adoptare, pentru a stabili un statut special acestor comitete sectoriale.”
Europa Liberă: A existat dintotdeauna, totuși, o percepție a învățământului profesional tehnic ca lipsit de prestigiu, orgoliile au fost mereu îndreptate spre învățământul superior - așa s-a întâmplat. Cum este depășit acest aspect prin modernizarea sistemului în curs de desfășurare în acești ani?
Silviu Gîncu: „Din perspectiva mea nu trebuie de privit așa lucrurile, nu putem compara învățământ profesional tehnic sau superior, ele sunt complimentare. Mai întâi vii în învățământul profesional tehnic, înveți aceste abilități practice, după care dacă consideri că ești suficient de bine pregătit mergi la studii superioare pentru a obține o diplomă și pentru a te dezvolta în carieră. Cu părere de rău lipsa aceasta a forței de muncă, a locurilor care sunt bine plătite în Republica Moldova determină elevii ca să meargă tot mai mult spre învățământul superior.
Dar noi suntem într-o comunicare directă cu cetățenii, inclusiv prin intermediul mass-media, pentru a le spune că, de fapt, pentru a te duce la învățământul superior nu este obligatoriu doar de a merge la liceu, dar poți trece și prin învățământ profesional tehnic, astfel vei fi mai mult pregătit pentru a te încadra în câmpul muncii și pentru o carieră de succes.”
Europa Liberă: Deşi nu e neapărat pentru toți să meargă în învățământul superior.
Silviu Gîncu: „Da, evident. Dacă ai posibilitatea să te angajezi în cadrul unei companii într-o anumită funcție, atunci tu singur te decizi: vrei mai departe să iei decizii la nivel de conducere sau îţi place ceea ce faci și te simţi foarte bine în postura pe care o ai.”
