Barometrul Opiniei Publice (BOP) dat publicităţii joi la Chişinău arată că mai mulți moldoveni susțin integrarea în Uniunea Europeană decât în Uniunea Economică Eurasiatică, dominată de Rusia. O tendinţă similară a fost atestată şi în alte două sondaje recente, după mai mulţi ani în care numărul adepților vectorului estic l-a depășit constant pe cel al sprijinitorilor integrării europene. Cum se explică acest salt al opţiunii pro-europene, dar şi alte noutăţi ale Baromentrului discutăm cu sociologul Vasile Cantarji, vicedirectorul CBS-Axa, compania care a realizat sondajul la comanda Institutului de Politici Publice.
Europa Liberă: BOP arată că mai mulți moldoveni susțin integrarea în Uniunea Europeană decât în Uniunea Economică Eurasiatică, după mai mulţi ani în care numărul adepților vectorului estic l-a depășit constant pe cel al sprijinitorilor integrării europene. Domnule Cantarji, cum se explică acest salt al opțiunii pro-europene?
Vasile Cantarji: „În primul rând, o precizare nu sunt atât de mulți ani în care vectorul pro-est a depășit vectorul pro-vest. Ei balansau la același nivel, mai degrabă, depășindu-se de la un sondaj la altul. Când vorbim despre un sondaj concret sau când comparăm două sondaje diferite trebuie să ținem cont de circumstanțele informaționale, internaționale şi naționale care au fost surprinse de un sondaj.
Cu adevărat, BOP-ul din noiembrie înregistrează o creștere a ponderii adepților pentru integrarea în UE şi o descreștere a celor pentru integrarea în Uniunea Eurasiatică. Explicații sunt foarte multe. O să enumăr doar câțiva factori. Comparăm evenimentele, știrile din aprilie anul curent (n.r. când a fost publicat BOP precedent) şi noiembrie. În aprilie aveam un președinte pro-rus la nici o sută de zile ales cu un rating foarte înalt la acel moment. Tot în aprilie știrile de la televiziunile ruse abundau de subiecte despre „victorii glorioase” a forțelor armare a Federației Ruse în Siria, fapt care probabil a şi determinat pe unii cetățeni să evalueze mai pozitiv o integrare în Uniunea Economică Eurasiatică, spre deosebire de situația din noiembrie.”
Europa Liberă: Am analizat BOP-urile începând din 2011. Doar în 2013 era aceeaşi tendinţă – un sprijin mai mare pentru integrarea în UE decât în spaţiul estic. Aţi sugerat că descreşterea numărului adepţilor vectorului eurasiatic poate fi explicată prin ratingul în scădere al preşedintelui pro rus Igor Dodon?
Vasile Cantarji: „Inclusiv şi prin asta. Lucrurile întotdeauna sunt legate între ele. Cum spunea mai în glumă, mai în serios, un prieten de-al meu s-a dovedit în ultimele luni că Igor Dodon este un factor care diminuează încrederea şi ratingul lui Vladimir Putin în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Cum se explică această scădere a popularității șefului statului? Igor Dodon de altfel a negat acest lucru făcând referire la unele sondaje interne.
Vasile Cantarji: „Este un șiretlic al politicienilor aceste sondaje interne. Noi nu le putem comenta pentru că nici nu le-am văzut. Aş spune mai degrabă că ratingul nu a scăzut, ci că a revenit la nivelul lui cel mai solid. În aprilie el a fost surprins, repet, la nici o sută de zile de când a fost ales în calitate de președinte al țării. O victorie electorală este întotdeauna urmată de o perioadă de entuziasm în care se investește încredere în funcționarul proaspăt ales. Abia peste un an vorbim despre un rating care este acordat de cetățeni ținând cont de realizările reale ale președintelui în cazul dat şi eventual dezamăgirile etc. Pur și simplu BOP din aprilie l-a prins în momentul de glorie și pe dumnealui și pe concurenta lui din alegerile prezidențiale Maia Sandu. La ea veți vedea că la fel ratingul a scăzut.”
Europa Liberă: O altă tendință pe care a atestă BOP e că scade sprijinul pentru sistemul de vot mixt şi cel uninominal. Poate fi luată în serios scăderea asta dacă tot voi spuneţi că mulți dintre respondenți nu cunosc ce de fapt reprezintă aceste sisteme de vot?
Vasile Cantarji: „În primul rând trebuie să ținem cont de faptul că mulți respondenți cu adevărat nu se descurcă foarte bine în tot felul de tipuri de sisteme electorale. De acest aspect trebuie să ținem cont interpretând în general orice rezultate ale sondajelor. S-ar putea ca această scădere, aceste schimbări de procente să fi fost influențate şi de evenimentele care au avut loc.
În aprilie era abia proaspăt introdusă pe agenda publică ideea sistemului uninominal şi era discutată, ulterior a apărut ca din senin ideea sistemului mixt. În vară el a fost şi votat. Imaginați-vă că un cetățean simplu era pus deja în situația să înțeleagă care va fi diferența între un sistem uninominal şi unul mixt. Mulţi din ei probabil nici nu vor face diferența, până la urmă. Nu aş conta foarte mult pe discrepanța procentelor între vot mixt şi cel uninominal.”
Europa Liberă: Aş vrea să revenim un pic la saltul opţiunii pro-europene. Aţi spus că a contat foarte mult fluxul informaţional. În toată această perioadă cele mai dezbătute subiecte au fost criticile europene faţă de schimbarea sistemului mixt, condiționările ajutorului macro-financiar promis de UE. Să înţelegem că cetăţenii oarecum aprobă această exigența sporită a Bruxelles-ului față de guvernarea de la Chișinău, faţă de calitatea reformelor. Ar fi şi asta o explicaţie a revigorării opţiunii pro-europene?
Vasile Cantarji: „Şi acesta este un motiv, evident. Opinia publică se bazează pe o multitudine de factori: evenimente curente, modul în care acestea sunt prezentate etc. Un alt motiv ar fi că a trecut impactul șocant al ştirilor cu privire la Brexit, care în aprilie avea o altă influență. Acum lumea a început deja să uite că Marea Britanie se chinuie să iasă din UE. nu mai pare atât de sumbru viitorul UE.”
Europa Liberă: Cum se explică faptul că 55 la sută dintre cetăţeni ar vota la un referendum pentru unirea țării cu România sau Federația Rusă?
Vasile Cantarji: „În acest BOP pentru prima dată am inclus întrebarea despre unirea cu Federația Rusă. Ne-a motivat să facem acest lucru anunțurile făcute de președintele Igor Dodon că ar vrea să interzică mișcările unioniste. Tradițional se măsura care ar fi ponderea cetățenilor care sprijină unirea cu România. Ne-am gândit să măsurăm acest lucru şi în ce priveşte Federaţia Rusă. A ieşit ceva foarte trist. Dacă preşedintele Dodon s-ar fi ţinut de cuvânt şi ar interzice orice unionism, atunci s-ar interzice viziunile a peste jumătate dintre cetățeni.”
Europa Liberă: Această cotă de 55 la sută a celor care susțin o unire sau alta nu vi se pare exagerat de mare şi de îngrijorătoare? Cum se explică?
Vasile Cantarji: „Este foarte mare. Este un indicator care semnifică într-o măsură eșuarea statului independent. Jumătate din cetăţeni nu văd viitorul în componenţa actuală. Este ceva foarte grav. Ar trebui să fie un semnal pentru politicieni.”
