Linkuri accesibilitate

Întrebări după calamitate - am fost sau n-am fost pregătiți?


Armata, poliţia şi angajaţii de la spaţii verzi încearcă de aproape o săptămână să cureţe capitala de crengi şi pomi doborâţi din cauza ninsorilor abundente din 20 şi 21 aprilie. Premierul Pavel Filip a declarat că Guvernul a preluat iniţiativa de înlăturare a consecinţelor din capitală, iar primarul capitalei Dorin Chirtoacă s-a plâns că doar în Chişinău pagubele ar ajunge la 70 de milioane de lei. Între timp, unii consilieri municipali şi experţii în administrare publică vorbesc despre neputinţa autorităţilor centrale şi locale în faţa calamităţilor naturale:

Unul din reproşurile formulate în adresa Primăriei capitalei şi Guvernului a fost că pe parcursul intemperiilor cele două instituţii au comunicat separat cu cetăţenii. În dimineaţa zilei de vineri, 21 aprilie, Dorin Chirtoacă îndemna oamenii, printr-un mesaj pe reţele sociale, să stea acasă, în timp ce premierul Pavel Filip abia anunţa întrunirea Comisiei pentru situaţii excepţionale. Această comunicare separată trădează incapacitatea autorităţilor locale şi centrale să reacţioneze în timp util în cazul unei calamităţi naturale, constată economista Tatiana Savva de la Centrul Analitic Expert-Grup:

„Or, noi am trecut pe parcursul ultimilor zece ani prin mai multe cataclisme naturale ca inundaţiile din anii 2007-2008, secetele severe, ninsoarea care acum a venit şi niciodată nu am văzut, cel puţin în mod oficial şi public, să se vină cu o analiză a ceea ce s-ar fi putut face mai bine. Care au fost lecţiile învăţate?”

Economista Tatiana Savva vorbeşte şi despre lipsa unui plan bine pus la punct, a unei strategii care ar explica amănunţit rolul fiecărei instituţii în cazul unui dezastru natural:

„Până la urmă, este o problemă de comunicare între autorităţile de toate nivelele şi vine de la faptul că nu avem un plan de reacţie la calamităţi, că nu se cunoaşte foarte bine care sunt atribuţiile pentru fiecare nivel al administraţiei pe care o reprezintă preşedintele, premierul, primarul, Consiliul municipal şi alţi aleşi. Pe unele aspecte a fost cel puţin o reacţie diletantă.”

Acest punct de vedere este împărtăşit şi de unii consilieri municipali, or, într-un recent interviu pentru postul nostru de radio, liderul fracţiunii Partidului Popular European în CMC, Ruslan Codreanu, a menţionat că membrii Consiliului ar avea pârghii limitate când vine vorba de implicare în eliminarea consecinţelor de pe urma calamităţilor naturale.

La mijloc ar fi nu doar incapacitatea guvernanţilor de a rezolva anumite probleme. Şi ping-pongul politic între autorităţile centrale şi cele locale, care continuă de ani de zile, le-ar împiedica să colaboreze eficient, e de părere activistul civic Victor Chironda:

„După atâţia ani de zile în care a lipsit comunicarea între autorităţile centrale şi cele locale, la altfel de rezultat nici nu pot duce. Indiferent de viziunile politice şi partidele care se află la guvernare, trebuie să existe o comunicare instituţională între autorităţile locale şi cele centrale, însă vedem că în Chişinău asta nu există. Eu văd aici şi o componentă de PR şi de acţiuni care dau bine la presă sau alegători, însă dacă vorbim despre cum trebuia organizat eficient acest lucru, era clar din start că Primăria nu are fizic capacitatea să facă faţă consecinţelor calamităţii şi, respectiv, Guvernul trebuia deja a doua zi să se sesizeze şi să organizeze aceste grupuri de poliţişti, carabinieri şi alte structuri ale statului. Nimeni nu ştie ce să facă în această situaţie. Stau toţi şi pipăie orbeşte, încearcă să găsească o soluţie şi asta înseamnă pierdere de timp.”

Au tras autorităţile vreo concluzie urmare a intemperiilor din această primăvară? Victor Chironda se arată sceptic şi asta pentru că până acum nici primăria, nici Guvernul nu au recunoscut că s-a recţionat cu întârziere, prin urmare, continuă activistul civic, pe viitor există riscul să calce pe aceeaşi greblă.

Previous Next

XS
SM
MD
LG