China a devenit un investitor important în Balcani, în ultimii ani și multe țări din regiune au devenit parte din marele proiect chinezesc de infrastructură „Poduri și șosele” . Un studiu din 2021 al Centrului pentru Democrației, un think-tank din Bulgaria, constata însă că, pe măsură ce China și-a mărit investițiile în țări precum Bosnia-Herțegovina, Ungaria, Muntenegru și Serbia, mediul de afaceri s-a deteriorat, iar nivelul statului de drept a scăzut.
Raportul remarcă însă faptul că aceste evoluții negative nu sunt provocate direct de China și de investițiile sale, cât de guvernele respective, care vor să atragă capitalul chinezesc și pentru asta sunt dispuse să acorde numeroase reduceri de impozite, să accepte derogări serioase de la legislația locală a muncii și în general și să ofere firmelor chinezești un tratament preferențial care distorsionează piața locală.
Boris Mrkela de la grupul de monitorizare a investițiilor Just Finance International (Finanțe Echitabile) apreciază că una din caracteristicile firmelor chinezești care investesc în Balcanii de vest este disponibilitatea de a începe lucrările chiar dacă lipsesc autorizațiile cele mai importante.
Se pare că este și cazul unei centrale hidroelectrice din Bosnia, care nu are avizele de mediu, a mai declarat Mrkela redacției pentru Balcanii de vest a postului nostru de radio.
Întregul proiect din Bosnia, mai precis din Republica Srpska – entitatea sârbilor bosniaci - valorează peste 100 de milioane de dolari și este rezultatul unui acord semnat la Beijing în 2019 între premierul Republicii Srpska Radovan Viskovic și Corporația Internațională de Inginerie Aero-tehnologică din China (AVIC), întreprindere de stat.
Uzina este situată aproape de orașul Foța, la aproximativ 25 de kilometri de granița dintre Bosnia și Muntenegru, pe râul Bistrița. Activiști pentru protejarea mediului au atras atenția că proiectul nu are aviz de mediu și nici nu s-a făcut un studiu privind efectele pe care le-ar putea avea asupra râului Bistrița. În pofida criticilor și protestelor, șantierul a fost însă deschis în decembrie 2021, în prezența premierului Republicii Srpska și a reprezentanților ambasadei Chinei de la Sarajevo.
„Există numai un proiect de studiu de impact”, a declarat redacției pentru Europa Liberă Jelena Ivanic, vice-președinta unei organizații pentru protecția mediului din Banja Luka. „Datele sunt însă atât de vagi, încât nu pot fi folosite la nimic, nu se poate face o strategie de mediu pe baza lor”, adaugă Ivanic.
Mai mult, proiectul de studiu de impact se referă numai la începerea unor lucrări de prospecțiune, nu acoperă construcția în sine a unei uzine hidroelectrice la izvoarele râului Bistrița. „De aceea este un proiect controversat și potențial periculos pentru mediu”, mai spune Jelena Ivanic.
Directorul viitoarei uzine hidroelectrice a recunoscut că avizele de mediu sunt numai pentru lucrările pregătitoare (deschiderea șantierului, infrastructura din jurul lui), avizele pentru centrală fiind așteptate cândva în august.
Uzina hidroelectrică de pe Bistrița nu este singurul proiect chinezesc controversat din regiune. În Serbia, firme chinezești au finanțat începerea lucrărilor pentru un proiect minier la Bor și la o fabrică de anvelope în Zrenjanin, fără autorizațiile necesare, mai spune Boris Mrkela de la grupul de monitorizare a investițiilor Just Finance International.
Pentru Balcani, conchide Mrkela în interviul pentru Europa Liberă, este un trend periculos, mai ales când este vorba de protecția mediului.
