Linkuri accesibilitate

Ion Leahu: „Orice tentativă de a soluționa problema pe calea discuțiilor cu Krasnoselski este anticonstituțională”


Președintel Igor Dodon și liderul transnistrean Vadim Krasnoselski la Holercani, 29 octombrie 2019

Marți, 29 octombrie, la Holercani, a avut loc o nouă întâlnire între președintele Igor Dodon și liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski. A fost a şasea de la sfârșitul anului 2016. Printre subiectele discutate au fost telecomunicațiile, problema dosarelor penale pe numelor unor funcționari și integrarea sectoarelor bancare ale celor două maluri ale Nistrului, dorită de Tiraspol. Sunt eficiente aceste întrevederi? Valentina Ursu a stat de vorbă cu Ion Leahu, fostul membru al Comisiei Unificate de Control (CUC).

Valentina Ursu de vorbă cu Ion Leahu
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:14:21 0:00
Link direct


Ion Leahu, fost membru CUC
Ion Leahu, fost membru CUC

Ion Leahu: „În cadrul acestor șase întâlniri personale, Dodon cu Krasnoselski nu au avut pe primele poziții ale agendei problema reglementării conflictului transnistrean.”

Europa Liberă: Adică?

Ion Leahu: „Adică ei au – și unul, și altul – un șir de probleme personale. Eu nu pot să vâr mâna în foc și să numesc măcar aproximativ care este caracterul acestor interese, însă, ținând cont de aceste șase întâlniri, noi nu avem cu ce să argumentăm că aceste întâlniri sau măcar una dintr-însele a fost cu succes pentru reglementarea problemei transnistrene și pentru situația în care se găsesc oamenii din stânga Nistrului.”


Europa Liberă: În 2017, la Tighina s-au întâlnit atunci cei doi și s-a vorbit despre soluționarea unor probleme concrete pentru populație, pentru antreprenori, probleme ce aveau o trenă istorică. Haideți să vedem, totuși fermierii de la Dubăsari au avut acces la terenurile lor, ei au ajuns să-și adune și recolta. E o problemă care a dispărut de pe agenda Chișinău-Tiraspol.

Ion Leahu: „Nu, nu a dispărut. Chiar în lista ceea în care Ignatiev enumeră scopurile care n-au fost atinse, dar care au fost fixate în protocolul din „pachetul Berlin plus” este și problema fermierilor și acolo este clar scris – ei au acceptat ca să prelucreze terenurile și să ia roada persoanele care au asupra lor titluri, însă ele sunt mult mai puține în comparație cu arendașii, care au arendat cândva de la titulari terenuri, au investit acolo ce au putut să investească, dar la momentul de față nu au acces la terenurile lor. Și Ignatiev spune: „În caz că ei vor prezenta actele pe care noi le solicităm”, dar asta este foarte complicat pentru unii și de aceea până acum n-au făcut lucrul acesta.”

Europa Liberă: Dar necazurile directorilor de școli cu predare în grafie latină s-au diminuat, nu mai sunt așa de multe?

Ion Leahu: „Da, nu putem să spunem că au rămas aceleași care au fost până la 2016. S-a ridicat, în primul rând, plata pentru chiria încăperilor, cu toate că la Tiraspol, la Râbnița nu au fost restituite sediile liceelor care au fost acaparate și nu sunt liberi în acțiuni. Totuna și elevii liceului de la Doroțcaia, Grigoriopol, și cei de la liceul din Bender sunt nevoiți să treacă zilnic vama și să fie ținta unor acțiuni de dispreț, fapt care îi afectează atât psihic, cât și moral.”

Europa Liberă: Libera circulație a cetățenilor în Zona de Securitate...

Principalul pentru dânșii nu sunt cetățenii noștri, sunt persoanele cu pașapoarte rusești, care se află aici în deplasare.


Ion Leahu: „În principiu, aici parcă-parcă s-a mai redus tensiunea. Ei nu vor să creeze probleme în lanț cetățenilor din Republica Moldova, în speranța că și noi vom răspunde reciproc. Asta e una. A doua: principalul pentru dânșii nu sunt cetățenii noștri, sunt persoanele cu pașapoarte rusești, care se află aici în deplasare. Iată pentru dânșii această categorie de persoane trebuie să fie asigurată cu libera circulație. Și pentru a-și atinge acest scop, ei au mers la unele cedări și pentru cetățenii din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Chișinăul a acceptat eliberarea plăcuțelor de înmatriculare pentru automobilele din zona de est a Republicii Moldova. A fost o victorie pentru Tiraspol sau a fost o rezolvare de problemă în favoarea cetățenilor?

Dacă era vorba numai de interesele cetățenilor, ei trebuiau să accepte numerele de înmatriculare moldovenești


Ion Leahu: „Evident! Sigur că asta-i o victorie a Tiraspolului, pentru că cetățenii, în principiu, nu mai călătoresc așa de mult și permanent. Dacă era vorba numai de interesele cetățenilor, ei trebuiau să accepte numerele de înmatriculare moldovenești, însă ei totuși au insistat ca să fie plăcuțele așa-numite „neutre”, fiindcă ei știau foarte bine că o să facă și următorul pas și acum ei bat în toate tunurile ca să fie continuată „rezolvarea problemei” și să le fie permis să circule cu permis de conducere transnistrean, să le fie permis să remorce și să le fie permis să circule nu numai cu mașini particulare, dar și comerciale, adică să efectueze relații comerciale depline cu exteriorul.”


Europa Liberă: De ce nu s-a restabilit legătura telefonică?

Ion Leahu: „După cum înțeleg eu, Transnistria condiționează restabilirea telefoniei fixe și extinderea în stânga Nistrului a companiilor care prestează servicii de telefonie mobilă contra unor condiții și, în special, accesul nelimitat pe piața moldovenească. Plus la asta, obținerea unor frecvențe care nu pot fi în momentul de față eliberate operatorului transnistrean. Cu toate acestea, ei insistă ca problema să fie în continuare studiată și să fie atins rezultatul care pe dânșii i-ar satisface.”

Președintele Igor Dodon și liderul transnistrean Vadim Krasnoselski la Holercani, 29 octombrie 2019
Președintele Igor Dodon și liderul transnistrean Vadim Krasnoselski la Holercani, 29 octombrie 2019

Europa Liberă: La această a șasea întrevedere, liderul de la Tiraspol este însoțit inclusiv de șeful băncii centrale de acolo. Știți că de mult timp se vorbește și despre nevoia unei înțelegeri în domeniul bancar. Dl Frattini a fost cel care pentru prima dată a spus foarte tranșant că această problemă trebuie să se regăsească printre priorități. Ce înțelegeți Dvs. din acest lucru?

Cum putem noi, adică Chișinăul, Moldova, să rezolvăm problema relațiilor interbancare așa cum vrea Tiraspolul, în situația în care noi nu controlăm absolut nimic?


Ion Leahu: „De fiecare dată când apare o problemă mult mai serioasă, partenerii noștri de dezvoltare, în special italienii, nu știu de ce, dar ei se pronunță mai mult în favoarea Tiraspolului decât a Chișinăului. Cum putem noi, adică Chișinăul, Moldova, să rezolvăm problema relațiilor interbancare așa cum vrea Tiraspolul, în situația în care noi nu controlăm absolut nimic? Cum vor fi efectuate aceste operațiuni? Vă spun sincer, nu prea înțeleg de ce au ridicat ei întrebarea aceasta. Ei aveau foarte multe și foarte eficiente canale de cooperare interbancară prin intermediul unor bănci mult mai puternice, cum ar fi Raiffeisen Bank din Germania, New York Bank din Statele Unite ale Americii. Uneori te lua groaza când te uitai ce tranzacții se operau prin aceste bănci – sute de mii de dolari – și nu așa, dar zilnic, de la Tiraspol.”

Europa Liberă: E cu putință interconexiunea celor două sisteme bancare?

Ei vor să obțină accesul la bănci pentru a deschide conturi, pentru a opera în relațiile cu exteriorul, dar în același timp să nu se înregistreze.


Ion Leahu: „Clar că e cu putință, nici nu poate să fie altfel. Ea deja funcționează, însă ea funcționează numai referitor la companiile care s-au înregistrat, care permit băncilor din dreapta Nistrului să efectueze un anumit control și, în special, la capitolul spălării de bani. Însă ei vor să obțină accesul la bănci pentru a deschide conturi, pentru a opera în relațiile cu exteriorul, dar în același timp să nu se înregistreze. Și asta visează numai patru întreprinderi, patru agenți economici din stânga Nistrului, printre care probabil și Uzina metalurgică, dar legea este lege. Poate și se făceau unele concesiuni, nu știu, nu pot să vă spun.”

Europa Liberă: Dar în ultimul timp Tiraspolul deplânge blocarea anumitor conturi?

Ion Leahu: „Nu sunt blocate, pur și simplu nu a fost prelungită înregistrarea, a fost până la un anumit timp, a expirat și pe urmă nu a fost prelungită. Și Chișinăul pune o singură condiție – procesul de efectuare a operațiunilor bancare să fie transparent, în special, cu exteriorul. Ei nu vor. Înseamnă că pe moment problema n-o să fie soluționată.”

Europa Liberă: De ce credeți că n-o să fie soluționată?

Ion Leahu: „De atâta că s-au ciocnit două puncte diametral opuse. Tiraspolul vrea fără înregistrare, Chișinăul nu vrea fără înregistrare. Și Chișinăul are perfectă dreptate. După furtul miliardului, după operațiunea de spălare de miliarde de dolari din Rusia prin băncile moldovenești, nouă ne mai trebuie încă și Transnistria să ne creeze vreo problemă.”


Europa Liberă: Dar, în general, când se va putea vorbi despre un rezultat concret, dle Leahu, dacă Dvs. ziceți că până acum Chișinăul ar fi făcut cedări în fața Tiraspolului?

Ion Leahu: „Aveți în vedere în cadrul negocierilor?”

Europa Liberă: Da.

Ion Leahu: „Claus Neukirch a fost foarte pesimist după reuniunea de la Bratislava. D-lui i-a fost greu să spună concret, să fixeze o dată concretă la care ar putea să se convoace negociatorii din formatul „5+2”. Deci, așa cum spun mai mulți observatori din Republica Moldova, noi nu avem un mecanism eficient de soluționare a acestei probleme. Formatul de negocieri „5+2” este pentru situații în care părțile, din păcate, noi suntem părți cu Transnistria, cu toate că ar trebui să fim cu Rusia...”

Europa Liberă: Chișinăul și Tiraspolul...

Ion Leahu: „Chișinăul și Tiraspolul s-ar fi înțeles asupra problemelor principiale, că ei totuși formează ceea ce au de format în cadrul unui stat comun, au nevoie de asistență materială, financiară, juridică, experiență în alte situații. Iată de ce avem noi nevoie și cu ce ar trebui să se ocupe formatul „5+2”. Atâta timp cât pe masa formatului „5+2” nu este o propunere vizată la Chișinău și la Tiraspol, și la Moscova, rezultate, din păcate, n-au să fie.”

Europa Liberă: Formatul de negocieri „5+2” a reușit să internaționalizeze acest conflict. Dvs. vorbiți despre lipsa unui mecanism pe interior? Să se concentreze doar Chișinăul și Tiraspolul pe acest mecanism într-o eventuală soluționare a problemelor cetățenilor?

Ion Leahu: „Eu am în vedere că inițial Chișinăul, Moscova și Tiraspolul trebuie să ajungă la un consens asupra unui plan de soluționare a conflictului.”


Europa Liberă: În ce ar consta această intenție, înțelegere?

Ion Leahu: „Bună întrebare: în ce ar consta? Ea ar consta în aceea ca anumite forțe la Moscova în sfârșit să ia decizia că pentru dânșii îi mult mai util, mult mai convenabil de a avea un stat Republica Moldova, care și-ar bate capul la rândul său și de pensionarii transnistreni, și de sistemul de asigurare, aprovizionare cu gaze, cu apă etc. integral. Și asta i-ar aduce Rusiei anumite favoruri. De exemplu, reducerea cardinală a sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană și de Statele Unite ale Americii. În momentul de față asemenea motivație nu există și, dacă nu există, Rusia din contra declară că în situația în care America intenționează să-și extindă trupele până la Prut, și ea va răspunde reciproc.”

Europa Liberă: Credeți că dacă Maia Sandu ar avea și ea o întrevedere cu Krasnoselski, dialogul ar fi diferit decât cel pe care îl poartă Igor Dodon cu liderul de la Tiraspol?

Nu are dna Maia Sandu, prim-ministra Republicii Moldova cu opțiuni profund democratice, pro-europene să se întâlnească și să discute cu acest Krasnoselski .


Ion Leahu: „Eu sper că asta n-o să fie niciodată. Nu are dna Maia Sandu, prim-ministra Republicii Moldova cu opțiuni profund democratice, pro-europene să se întâlnească și să discute cu acest Krasnoselski care, în principiu, reprezintă un regim rebel. Cu rebelii procurorul trebuie să discute, nu prim-ministrul. Situația în care dl Dodon merge la discuții cu Krasnoselski ține de opțiunile lui prezidențiale; mâine-poimâine se începe campania electorală. El nu ține nici câtuși de puțin de interesele Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Unii vorbesc că aceste întâlniri ar însemna o competiție: cine este mai loial față de Rusia - Igor Dodon sau Vadim Krasnoselski? Dvs. credeți că acești experți au dreptate când vorbesc despre acest lucru?

Ion Leahu: „În principiu, da, însă în ultimul timp situația s-a schimbat puțin. Au avut loc câteva voiaje la Moscova ale liderilor transnistreni și cel mai înalt nivel la care ei au fost admiși a fost Kozak, dar în rest – unii deputați...”

Europa Liberă: Totuși, Dmitri Kozak este vicepremier.

Ion Leahu: „Da, dar el nu hotărăște lucrurile cu care au venit ei. Doar dacă te uiți pe agendă, aceleași probleme care au fost și 10 ani în urmă – capitalul mamelor, accesul la sănătate, adică la sistemul de asigurare rusesc și, practic, cam acestea. Măcar nu se pune întrebarea apostilării diplomelor, ei din nou au scos apostilarea, acum vor super-legalizarea, ceea ce ar însemna recunoașterea acestor instituții în fața Moscovei, în pofida faptului că ei operează cu curriculumul lor, programelor lor, restul ale lor, nici nu se pune întrebarea asta. Înseamnă că ei știu limita, până unde are sens să vorbești cu Moscova. Astăzi, Dodon are prioritate.”

Europa Liberă: Cine și când la modul serios va discuta despre ideea avansată de Igor Dodon că regiunii transnistrene ar trebui să i se ofere o „autonomie puternică”?

Orice tentativă de a soluționa problema pe calea discuțiilor, tratativelor cu Krasnoselski este una nu numai că lipsită de perspectivă, dar este una anticonstituțională.


Ion Leahu: „Evident că formatul „5+2” este cea mai indicată platformă, dar mie mi se pare că este cazul de a reveni la studierea problemei în cadrul comunității experților și de a demonstra conducerii că orice tentativă de a soluționa problema pe calea discuțiilor, tratativelor cu Krasnoselski este una nu numai că lipsită de perspectivă, dar este una anticonstituțională – liderul regimului rebel nu poate să fie admis la hotărârea problemei teritoriale a Republicii Moldova. El trebuie să fie înlăturat.”

Europa Liberă: Deși partenerii externi au o altă părere, că cei doi rămân a fi Chișinăul și Tiraspolul, care ar trebui să găsească compromisul cum să fie rezolvată această problemă care, iată, de 28 de ani rămâne a fi fără o perspectivă clară de rezolvare.


Ion Leahu: „Străinii de mult au elaborat un principiu de atitudine: „Băieți, voi înțelegeți-vă, iar noi vom susține oricare decizie la care voi veți ajunge în doi”. De ce? Pentru că Chișinăul, din păcate, n-a avut curajul să demonstreze că el îi stăpân, că el asigură și procesul de negocieri, și procesul de asigurare a drepturilor omului etc., etc., etc. Eu nu mai vorbesc despre aceea câți bani au fost băgați aici și nu se vede nici măcar cât e negru sub unghie. Unde e, care e efectul acestor bani?”

Europa Liberă: Câți bani credeți că s-au investit?

Practic, cel mai mare efect obținut în cadrul negocierilor formatului „5+2” a fost demontarea funicularului dintre Rezina și Râbnița.


Ion Leahu: „Eu cred că mulți, cred că sute de milioane, dar efectul e zero, efectul e de râs. Practic, cel mai mare efect obținut în cadrul negocierilor formatului „5+2” a fost demontarea funicularului dintre Rezina și Râbnița. În rest, semi-decizii și în majoritatea covârșitoare în detrimentul intereselor și ale Moldovei, și ale procesului de negocieri. Fiecare semnare a protocolului sapă mai adânc râpa dintre Tiraspol și Chișinău.”

Vezi comentarii (3)

XS
SM
MD
LG