Linkuri accesibilitate

Ion Preașcă (RISE Moldova): Ca să nu fie scoși banii din țară, trebuie întărită și depolitizată justiția


RISE Moldova a publicat, în contextul scurgerilor uriașe de documente Pandora Papers, o nouă investigaţie ce vizează un offshore din Belize, al cărui nume face parte din istoria atacurilor de tip raider din sistemul bancar din ultimele două decenii și care l-a avut, încă de la fondare, ca singur beneficiar pe un om de afaceri din Republica Moldova. Un interviu cu autorul investigației, jurnalistul Ion Preașcă.

Ion Preașcă, RISE Moldova despre „Pandora Papers”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:11:40 0:00

Ion Preașcă: „Această scurgere ne-a permis să avem acces la anumite documente, care au confirmat anumite supoziții anterioare referitoare la cine-i proprietarul unei companii care a fost acționar la Victoriabank și, totodată, aceasta ne-a permis să revenim la un subiect, subiectul atacurilor raider de acum 10 ani. E un subiect foarte amplu și nu poți să-l prezinți într-o investigație, dar am vrut să arătăm cum a fost deposedat Viorel Țopa de acțiunile sale și faptul că, chiar dacă tu ai un offshore, asta nu te salvează de la justiția moldovenească, adică poți rămâne fără proprietate, chiar dacă acționezi prin diferite jurisdicții netransparente, fiindcă justiția moldovenească câteodată e mai puternică decât offshore-ul.”

Europa Liberă: Ați menționat acest lucru inclusiv în investigație, scrieți anume că ați decis să depănați povestea offshore-ului Atrium Limited, proprietar și beneficiar final al căruia este Viorel Țopa, pentru că numele companiei face parte din această istorie a atacurilor de tip raider din sistemul bancar. Dar de ce v-ați concentrat eforturile în această direcție, ați spus-o și Dvs., se pare că sunt niște detalii din trecut, despre care cumva deja s-a vorbit?

Ion Preașcă: „Dar procesul continuă, oamenii încearcă să-și recupereze activele dacă nu fizic, măcar în bani și litigiul în instanță continuă. De asta, documentele și plus faptul că continuă litigiul în instanță, e adevărat că nu e direct cu beneficiarul final, ci cu o firmă care a fost implicată în această schemă, adică cu altă firmă din Africa de Sud și cu executorul care undeva e o victimă colaterală parcă aici, deși însuși păgubitul susține că el, de fapt, e un personaj-cheie în toată povestea aceasta. Dar, mă rog, noi suntem jurnaliști și nu putem da verdicte, nu avem toate probele care ar confirma una sau alta, ne bazăm pe ceea ce avem.”

Europa Liberă: Ce ne poate spune acest război, după cum l-ați numit, despre intersecția dintre mediul de business și sfera politică din Republica Moldova, dacă ne poate spune ceva?

Ion Preașcă: „Faptul că subiectul oricum a fost discutat și la nivel politic, acum 10 ani, de președintele de parlament, comisii și cum s-a constatat că rolul acestor comisii a fost de a scoate, de a arăta că, iată, este problema, au fost făcute, mimate anumite acțiuni, dar problema n-a fost soluționată. Am avut comisii și în 2019, și în 2020, și anul acesta a fost o comisie parlamentară care tot s-a ocupat de atacurile raider de acum 10 ani, dar care cumva a pus accentul, deși figura și acest atac raider la adresa companiei Atrium, la adresa Victoriabank, accentul a fost pus pe o altă bancă, era interesul pur politic. Deci, acțiunile multor politicieni la noi sunt mai mult de conjunctură – când le convine lor, atunci iau măsuri, când le convine că trebuie pe cineva să pedepsească, să sancționeze, să preia afaceri, iată atunci se vede cât sunt ei de activi. Am menționat doar faptul că au fost discuții atunci în parlament, am citat și pe câțiva din oficialii de atunci, ca să arăt că, deși la nivel oficial s-a vorbit mult, până la urmă nu s-a rezolvat nimic, totul a rămas cum a fost.”

Europa Liberă: Prin ce vă explicați aceste tergiversări?

Ion Preașcă: „Prin nedorința clasei politice de atunci, până la urmă, atât justiția, cât și alte structuri erau în mare sub subordonare politică și dacă nu s-au luat atunci deciziile care trebuia, asta semnifică că aceasta a fost decizia la nivel politic. Cine conducea țara în 2011, cred că știm, adică se părea că la conducere era premierul Vlad Filat, dar din umbră controla țara Vladimir Plahotniuc, care pe atunci era prim-vicepreședinte al parlamentului.”

Europa Liberă: Cred că e important să menționez că nu e neapărat ilegal să ai un offshore, dar poate fi un soi de semnal de alarmă că tranzacțiile financiare care trec printr-un anume paradis fiscal ar merita mai multă atenție.

Ion Preașcă: „Este o mare diferență între jurisdicțiile acestea, ele trec și ele printr-un proces, haideți să-i zicem așa, de reformare, de restructurare, doar că în continuare au rămas așa-zisele „cutii poștale”, adică există o adresă nu știu pe care insulă, unde sunt înregistrate sute de firme, dar tu nu ai acces nici la operațiile lor, nu apar informații oficiale ale companiilor, nu poți găsi nicio urmă pe Google, pe motoarele de căutare și doar când apar conflicte, războaie de acest fel există informații sau în scurgerile din bazele de date. Și aceste „cutii poștale”, ca să le zicem așa la structurile-paravan, permit ca anumiți politicieni, diferiți escroci să-și ascundă, nimeni să nu le găsească, să nu le poată depista. Și am văzut că au apărut nume foarte cunoscute, nume de personalități, precum fostul premier al Marii Britanii Tony Blair, premierul actual al Cehiei care, de fapt, tot deja este fost premier Babis, alte persoane. Parlamentul European a fost nevoit să adopte și o declarație în care condamnă acest comportament al politicienilor și cred că se vor lua măsuri la nivel european împotriva unor astfel de jurisdicții și multe din aceste jurisdicții deja au fost nevoite să-și racordeze regulile lor de înregistrare, legislația cu normele europene.”

Europa Liberă: Ca să aducem acest subiect în ograda noastră, anume datorită investigațiilor Pandora Papers s-a arătat că Vladimir Plahotniuc avea conexiuni cu Metalferos încă din 2008, ați mai arătat întreg lanțul de firme al unei societăți-paravan înființate în Noua Zeelandă, prin intermediul căreia pe conturile familiei Plahotniuc au ajuns milioane de euro. Există deja consecințe de pe urma dezvăluirilor de până acum din partea autorităților din Republica Moldova, fiindcă e clar că la nivel european au fost mult mai rapizi?

Ion Preașcă: „Au fost anumite reacții, de exemplu, la niște investigații mai mici. Am văzut că deputații au făcut sesizări la organele de control ca să verifice, există reacții, poate nu atât de mult cât am sperat, dar picătură cu picătură cred că se destramă anumite scheme frauduloase.”

Europa Liberă: Dar în general aceste acte și dezvăluiri ale jurnaliștilor de investigație pot fi probe cu valoare juridică?

Ion Preașcă: „Evident că ele pot fi folosite ca motiv pentru începerea unor anchete, proceduri pe care trebuie să le efectueze instituțiile statului.”

Europa Liberă: Dar vorbind poate și despre capacitățile autorităților moldovene de a investiga aceste dosare de corupție transfrontalieră, am doar un exemplu care mi-a atras atenția. Bunăoară, în investigația despre legăturile lui Vladimir Plahotniuc cu companii care au făcut zeci de milioane de dolari pe spatele Metalferos, ancheta autorităților vizează anii 2015-2019, pe când documentele obținute acum sugerează că fostul politician era implicat în piața metalelor încă din 2008. Există impedimente poate obiective care ar explica astfel de scăpări, dacă pot fi numite așa, ale anchetatorilor?

Ion Preașcă: „La noi Serviciul de prevenire și combatere a spălării de bani există mai mult de un deceniu, din 2007 este Legea cu privire la prevenirea terorismului și combaterea spălării de bani și procedurile acestea de verificare sunt implementate de mult timp, inclusiv multe operațiuni financiare, transferuri puteau fi monitorizate atât de Banca Națională, cât și de Serviciul de prevenire și combatere a spălării banilor. Și în cazul Metalferos, dacă ne aducem aminte, încă în 2011 sau 2012 au apărut mai multe informații, scurgeri de documente care arătau că banii se scot din țară în offshore-uri, doar că la momentul respectiv a fost și o criză politică, adică motivul ei a fost altul, și acele investigații pornite au fost puse pe stand-up. De exemplu, Ministerul de Interne, care era subordonat Partidului Liberal Democrat făcuse investigații de documentare pe Metalferos, procuratura care era controlată de oamenii lui Plahotniuc a luat aceste materiale și mai departe nu s-a făcut nimic, cam așa, din câte eu țin minte, s-a anunțat și de la tribuna parlamentului, dar și pe alte căi.

Doar să fie voință politică și, desigur, să nu se pună bariere la aceste investigații

Eu nu cred că nu avem persoane care au trecut cursuri speciale de pregătire atât la nivel european, cât și au fost ajutați de alte structuri de inteligență financiară ca să poată urmări și observa astfel de cauze. Eu cred că ai noștri au posibilități, au demonstrat foarte des că le au, doar să fie voință politică și, desigur, să nu se pună bariere la aceste investigații, pentru că oamenii documentează și pe urmă dosarele sunt puse, cum se zice, „la murat”.”

Europa Liberă: Dosarul Pandora Papers este una dintre cele mai mari scurgeri de documente financiare din istorie și apare întrebarea: ce detalii noi despre lumea offshore-urilor și ale oamenilor îmbogățiți ilegal descoperiți în continuare?

Ion Preașcă: „Noi permanent lucrăm, adică căutăm, cumva munca noastră nu se oprește aici. Desigur, această scurgere a facilitat aflarea altor detalii, că existau supoziții referitoare la conexiunea lui Plahotniuc cu Metalferos, scurgerea ne-a ajutat să demonstrăm toate aceste informații. La fel și cu altele, dacă vă aduceți aminte, în 2008, când toată lumea era în criză financiară, Igor Dodon pe atunci era ministru al economiei și spunea că Moldova nu este afectată, pentru că nu este conectată la sistemul financiar global. Frauda bancară, laundromatul, toate acestea au arătat că suntem foarte bine conectați și nu vreau să zic că Moldova este cea mai nu mai știu ce, s-a creat așa la noi, doar am văzut scandalul cu Danske Bank, care a arătat că prin filiala Danske Bank din Estonia au trecut mult mai mulți bani din Rusia, din spațiul post-sovietic decât prin Moldova. Letonia, circuitul banilor laundromatului și chiar din frauda bancară a fost din Moldova prin Letonia și mai departe în Occident și, posibil, ulterior s-au întors și în țară o parte.

Deci, nu este Moldova cea mai..., gaura neagră sau nu știu mai ce acolo, suntem și noi o părticică a acestui flux internațional de bani. Desigur, ca să nu fie scoși banii din țară, trebuie întărită justiția, structurile de control și, de fapt, să fie asigurat ca ele să nu fie dependente și să nu fie sub influența politicului. Da, ele trebuie să fie sub controlul parlamentului, instituțiilor de stat, dar nu al unor politicieni, fiindcă am văzut ce s-a întâmplat când practic toate erau controlate de Plahotniuc, pentru a-și ascunde afacerile. Cred că au să mai fie dezvăluiri, fiindcă nu se termină fraudele aici, avem țări dezvoltate unde la fel apar astfel de cazuri. Așa este specificul anumitor persoane care nu vor ca banii lor să fie trecuți pe sub ochiul public.”

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG