Linkuri accesibilitate

Irlandezii au vrut să schimbe definiția familiei prin referendum. Au eșuat


Capitala Irlandei, Dublin, a fost umplută de afișe politice pe tema dublului referendum.
Capitala Irlandei, Dublin, a fost umplută de afișe politice pe tema dublului referendum.

Irlandezii au votat vineri, pe 8 martie, într-un dublu referendum constituțional care va schimba definiția familiei și rolul prevăzut legal pentru femei în societate. După publicarea datelor preliminare, guvernul de la Dublin a recunoscut că a eșuat „la mare distanță”.

Cele două teme ale referendumului de Ziua Femeii, explicate de Comisia Electorală din Irlanda, au fost: dacă căsătoria trebuie să stea la baza definiției familiei și dacă rolul femeii este în casă, să-și îngrijească membrii familiei sale.

Guvernul susține ambele amendamente constituționale, despre care spune că ar simboliza progresul social al Irlandei.

„Un vot împotrivă ar fi un pas înapoi pentru țară, sincer”, a declarat premierul Leo Varadkar. Toate partidele din coaliția la guvernare susțin formula Da-Da, care ar permite ambele amendamente.

Referendumul nu propune crearea de noi drepturi, ci doar ar actualiza legislația la pas cu situația socială și principiile după care funcționează Irlanda contemporană.

Au avut drept de participare 3,5 milioane de cetățeni. Participarea a fost de sub 50% în majoritatea circumscripțiilor. Rezultatele urmau să fie anunțate sâmbătă.

The Irish Times a prezentat, concis, dezbaterile din spatele acestui referendum.

1. Definiția familiei să se bazeze nu doar pe căsătorie, ci și pe relații de lungă durată

Acest amendament ar extinde definiția familiei pentru a-i include pe cei care nu sunt căsătoriți, dar sunt într-o „relație durabilă”, adică împreună de multă vreme (inclusiv familiile formate din doi parteneri de același sex care sunt necăsătoriți). Definiția ar include și familiile monoparentale.

Potrivit premierului irlandez Leo Varadkar, un milion de oameni sunt în familii care nu se bazează pe căsătorie, adică unul din cinci irlandezi.

Guvernul susține acest amendament, pe motiv că toate familiile ar trebui să fie considerate egale în ochii legii.

Criticii spun că termenul „relație durabilă” este prea abstract și că va atrage după sine probleme legale de definiție. Potrivit judecătoarei Marie Baker, președinta Comisiei Electorale din Irlanda, definiția va ține de tribunalele naționale. Irlanda funcționează după un sistem de caz jurispridențial sau comun, la fel ca Marea Britanie sau SUA, ceea ce înseamnă că hotărârile judecătorești dau naștere dreptului - un parcurs opus diametral statelor cu drept civil, unde Guvernul și Parlamentul dezvoltă sistemul de norme și legi.

În trecut, judecătorii irlandezi au considerat „relațiile durabile” a fi cele în care partenerii au un angajament serios unul față de celălalt pe termen lung, iar parteneriatul lor este prezentat societății ca atare, precizează Baker.

Această frază din Constituție era la fel de controversată când a fost redactată, acum 87 de ani, pe cât este și acum, potrivit Irish Times. Premierul de la acea vreme insista că va da femeilor o poziție privilegiată în societate, însă organizațiile femeilor spuneau că le încalcă dreptul de a munci.

„Femeile nu vor să fie flatate, vor libertatea de a lucra”, reproșau în 1937 activistele pentru drepturile femeilor. Reacția bisericii a fost opusă: „feministele se înfurie”, scria cel ce a devenit ulterior Arhiepiscop al Dublinului. „Par deranjate de sugestia că locul normal al unei femei este acasă”.

Biserica Catolică din Irlanda sugerează credincioșilor să voteze Nu-Nu, pe motiv că i-ar descuraja pe tineri de la căsătorie.

2. Amendamentul grijii și a datoriei domestice a femeii

În forma sa curentă, Constituția Irlandei (redactată în 1937) spune că femeia acordă un sprijin esențial statului prin viața sa domestică și că statul “trebuie să încerce să asigure ca mamele să nu fie obligate de necesitatea economică să lucreze și să-și neglijeze, astfel, datoriile domestice”. Așadar, rolul din casă al femeii (nu al altor membri ai familiei) este considerat de către stat a fi esențial pentru binele comun al societății.

Schimbarea propusă ar recunoaște grija pe care membrii familiei și-o oferă unii celorlalți - nu doar femeile, celorlalți - și că statul trebuie să susțină această grijă reciprocă. Ar pune accent pe îngrijirea din familie.

Un grup social care se opune acestui amendament sunt persoanele cu dizabilități, care se tem că statul s-ar putea folosi de această formulare ca să sugereze că datoria de îngrijire (neplătită) trebuie să stea pe umerii familiei și să nu mai susțină serviciile de îngrijire pentru cei cu nevoi speciale.

Potrivit președintei Comisiei Electorale, rolul amendamentului este să recunoască valoarea acestei griji, nu să impună familiei acest rol. Nu există nicio obligație legală pentru membrii unei familii să aibă grijă unii de alții.

Guvernul susține această schimbare, pentru că formularea este „de modă veche”, a declarat premierul Leo Varadkar.

Organizațiile pentru drepturile femeilor susțin și ele această schimbare, pentru că formula actuală nu ține pasul cu societatea modernă. „Acest tip de limbaj a stat odinioară la baza concedierii femeilor din slujbele plătite, odată ce se căsătoreau. Visele și ambițiile le-au fost spulberate și multe femei încă suferă economic cu pensii mici din cauza acestor legi”, a declarat Orla O’Connor, directoarea Consiliului Național al Femeilor.

Ea face referire la una dintre primele legi promulgate în 1924 de noua Republică Irlanda, care cerea instituțiilor de stat să concedieze angajatele care se căsătoreau și interzicea angajarea femeilor măritate. Legea a fost retrasă doar în 1973.

„O să votez cum îmi spune soția. Constituția se referă la rolul femeii, deci dacă ea vrea să se schimbe acest lucru atunci e OK pentru mine”, consideră un bărbat irlandez.

Referendumurile în Irlanda

Din cauza unei decizii de tribunal din 1987, irlandezii trebuie să voteze într-un referendum pentru fiecare modificare a Constituției.

În 2018, irlandezii au votat în favoarea dreptului la avort, prin referendum. În 2015, au aprobat căsătoriile între partenerii de același sex. În 2009, au respins și apoi, într-un al doilea referendum, au aprobat ratificarea Tratatului de la Lisabona, care a reorganizat instituțional structura Uniunii Europene. În 2002, au ratificat Tratatul de la Nisa. În 2001 au recunoscut Curtea Penală Internațională, iar tot în 2001 au interzis oficial pedeapsa cu moartea (chiar dacă ultima execuție publică a fost în anii '50). În 1995, au legalizat divorțul.

De această dată, publicul irlandez nu pare să fi fost foarte interesat de dublul referendum, pesemne pentru că nu li s-au explicat care ar fi urmările tangibile ale acestui vot. Chiar și cu o zi înaintea votului, numărul celor care nu au auzit de acest referendum era ridicat, iar susținerea pentru ambele tabere era în scădere, în timp ce tabăra indecișilor creștea.

XS
SM
MD
LG