Linkuri accesibilitate

Italia, criticată de Comisia Europeană pentru problemele legate de libertatea presei


Prim-ministra italiană, Giorgia Meloni, a câștigat un proces de defăimare contra unui jurnalist care i-a ironizat înălțimea. Instanța l-a obligat să achite compensații de 5.000 de euro.
Prim-ministra italiană, Giorgia Meloni, a câștigat un proces de defăimare contra unui jurnalist care i-a ironizat înălțimea. Instanța l-a obligat să achite compensații de 5.000 de euro.

Un raport al Comisiei Europene publicat miercuri, 24 iulie, bate alarma privind libertatea presei din Italia, afectată de ingerințe politice și o lege a defăimării, considerată cea mai dură de pe continentul european. Același document constată probleme similare și în țări precum Ungaria și Slovacia.

În raportul publicat miercuri, 24 iulie, oficialii UE au identificat mai multe „provocări persistente legate de eficiența guvernanței și finanțării serviciilor publice media din Italia”. Ei au îndemnat guvernul condus de prim-ministra Giorgia Meloni să garanteze atât independența, cât și finanțarea adecvată a acestora.

Constatările, care se referă nu doar la Italia, se regăsesc în documentul de peste 1.000 de pagini, privind situația statului de drept în cele 27 de țări membre ale UE. Este vorba de un exercițiu anual de verificare a situației la acest capitol, lansat în urmă cu cinci ani, pe fondul îngrijorării crescânde cu privire la justiția politizată, corupția și presiunile asupra jurnaliștilor din statele membre ale UE, scrie The Guardian.

În cazul Italiei, independența radioteleviziunii publice față de influența politică a fost și rămâne o sursă de îngrijorări pentru experți, în special după venirea la putere a partidului de extremă dreapta Frații Italiei, condus de prim-ministra Giorgia Meloni.

Relația jurnaliștilor cu Guvernul Meloni, marcată de conflicte

Vicepreședinta Comisiei Europene responsabilă de statul de drept, Věra Jourová, a spus miercuri jurnaliștilor că preocupările Comisiei țin în special de „independența și finanțarea serviciilor publice media din Italia”.

Ea a adăugat că a cerut autorităților de la Roma să abordeze situația.

„Exprimăm nevoia de garanții de ani de zile, dar având în vedere noile incidente raportate de părțile interesate și reducerile bugetare, acest lucru devine foarte urgent”, a spus ea.

Jurnaliștii italieni au acuzat guvernul Meloni că încearcă să reducă radioteleviziunea publică RAI la un „megafon guvernamental”, după ce o comisie parlamentară a aprobat difuzarea integrală a mitingurilor politice fără nici o intervenție jurnalistică, în perioada campaniei pentru europarlamentare.

În mai, jurnaliștii de la RAI au intrat în grevă și au acuzat guvernul de „control sufocant” asupra activității lor, după ce radiodifuzorul a fost acuzat că a cenzurat un monolog antifascist ce urma să fie citit într-una din emisiunile sale.

Partidul de guvernământ al Italiei a respins raportul critic al Comisiei Europene, calificându-l drept „nedrept”. Un parlamentar al formațiunii, Giangiacomo Calovini, a spus că problemele legate de RAI „există de ceva timp” și că nu pot fi legate de guvernul Meloni, scrie Euronews.

Cea mai dură lege a defăimării rămâne nereformată

O altă problemă abordată de autoritățile UE, ține de lipsa progreselor în ce privește reformarea legii italiene privind defăimarea, considerată una dintre cele mai dure din Europa.

Săptămâna trecută, un tribunal a ordonat unui jurnalist să-i achite 5.000 de euro Giorgiei Meloni după ce și-a bătut joc de înălțimea șefei guvernului italian, într-o postare pe rețele de socializare. Centrul european pentru libertatea presei și a mijloacelor de informare în masă a calificat evoluția pe acest caz drept „absolut îngrozitoare” și a spus că va eroda și mai mult libertatea presei în Italia.

Eurocomisara Jourová a spus că raportul atestă o „creștere a numărului de cazuri de intimidare juridică, inclusiv din partea figurilor politice”. În același timp, s-a stabilit că nu a fost înregistrat „niciun progres în ceea ce privește reforma legii defăimării”.

La nivel european, în acest an, UE a convenit asupra unei legislații care să combată „procesele strategice împotriva implicărilor publice”, în care persoane sau organizații bogate și influente inițiază procese în încercarea de a reduce la tăcere reporterii de investigații și ONG-urile. Legea se aplică însă doar cazurilor de dimensiune transfrontalieră (care implică mai multe țări - n.r.) și nu protejează jurnaliștii care se confruntă cu procese în țările lor de origine.

Făcând o referire la această legislație, Jourová a spus că recomandă statelor membre să introducă mai multe garanții împotriva „abuzului unui sistem juridic împotriva jurnaliștilor și apărătorilor drepturilor omului”.

Comisara a respins acuzațiile conform cărora Comisia ar fi întârziat publicarea raportului de miercuri, în încercarea de a obține favoruri din partea guvernului Meloni. Ea a menționat că publicarea nu s-a făcut mai devreme din cauza campaniei electorale, ceea ce ar fi scăzut din vizibilitatea acestuia.

Italia nu e singura țară cu restanțe

Amenințările la adresa libertății și independenței presei persistă sau sunt în creștere în mai multe state membre ale Uniunii Europene. Comisia Europeană a exprimat îngrijorări care „nu au fost încă abordate”, privind independența serviciilor publice mass-media în România, Malta și Ungaria.

Oficialii UE sunt totodată îngrijorați și față de independența radioteleviziunii publice din Slovacia, după ce guvernul populist al premierului Robert Fico a adoptat o lege care dizolvă actuala companie publică și o înlocuiește cu una nouă, mai dependentă de influențele politice.

La mai bine de șase ani de la asasinarea reporterului de investigații slovac Ján Kuciak și a prietenei sale, oficialii UE au menționat „unele progrese” în ceea ce privește eforturile de îmbunătățire a siguranței jurnaliștilor din Slovacia, dar au remarcat preocupările tot mai mari cu privire la înrăutățirea mediului de lucru al acestora.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

  • 16x9 Image

    Cristian Bolotnicov

    Sunt istoric devenit jurnalist cu timpul. Între 2021 și 2023, am lucrat ca reporter la Agora.md, acoperind teme de politică internă și externă, justiție și tehnologie. În prezent, sunt bursier în cadrul programului Vaclav Havel al Europei Libere.

XS
SM
MD
LG