Opt candidați luptă pentru fotoliul de președinte al Republicii Moldova la alegerile stabilite pentru 1 noiembrie. Lupta se va duce inclusiv pe frontul geopolitc, a declarant Europei Libere fostul consilier prezidențial de la București, Iulian Chifu, în prezent analist politic.
Europa Liberă: Cum sunt văzute din afară aceste alegeri prezidențiale din Republica Moldova care urmează să aibă loc pe 1 noiembrie, pentru că politica externă este domeniul în care șeful statului se bucură de cele mai vaste împuterniciri?
Iulian Chifu: „Dacă ne uităm cu atenție la Constituție, președintele statului reprezintă statul, dar punctajele și politica le face parlamentul și guvernul. E adevărat, președintele Dodon în anul precedent a reușit să-și înființeze un Consiliu de Securitate Națională cu puteri mai importante și a preluat, să zicem, și activitatea aceasta de politică externă, mai ales de când are guvernul consilierilor săi, eventual împănat cu reprezentanți ai PSRM. Cum e văzută din afară? E văzută cu suișuri și coborâșuri. În primul rând, trebuie spus că a scăzut în mod dramatic interesul pentru Republica Moldova.”
Europa Liberă: Și cum s-ar explica acest lucru?
Iulian Chifu: „Nu mai suntem în situația în care cineva să susțină, să tragă de Republica Moldova, să încerce extindere, să încerce reformele, cum a fost primele perioade de Parteneriat Estic, de politică de vecinătate. În momentul de față ține de Republica Moldova și de orice stat dintre cele asociate - Georgia, Ucraina, celelalte state care ar intra în Parteneriatul Estic - să facă eforturi, să tragă ele de Uniunea Europeană, să arate că vor să facă reforme și să primească resurse pe această dimensiune în apropierea lor de Uniunea Europeană.
Deci s-a schimbat această asimetrie, de data aceasta merge către state, or atât timp cât Republica Moldova nu reușește să pună pe masă argumente viabile ale unui drum proeuropean, ale unor reforme, ale unui mers constant în direcția apropierii de Uniunea Europeană, din contra, opțiunile sale sunt de îndepărtare de Uniunea Europeană, firește că și interesul scade în mod dramatic. Și, mai mult, în momentul de față unicul avocat care mai exista al Republicii Moldova, România, și care investește major, și aici există un anumit tip de reticență și într-adevăr toată lumea se uită la alegerile prezidențiale ce vin pentru a vedea cum arată și încotro merge Republica Moldova, cu atenție pe programe, cu atenție pe proiecte și pe modul în care se prezintă virtualii candidați, respectiv pe șansele fiecăruia.”
Europa Liberă: Partenerii externi mereu amintesc că se va respecta opțiunea alegătorilor și, indiferent cine va câștiga alegerile, cu acel lider se va discuta. Credeți că ar exista o diferență între cum vede Occidentul cine ar merita acest fotoliu prezidențial la Chișinău și cum vede Estul, Moscova, Kremlinul cine trebuie să fie în fruntea Republicii Moldova?
Iulian Chifu: „Este evident că tratamentul va fi distinct și nu ține de persoana care va fi aleasă, asta este decizia cetățenilor Republicii Moldova, problema este a politicilor și opțiunilor sale. Dacă opțiunea este îndepărtarea de Uniunea Europeană sau tratarea iată a României și altele, firește că și angajamentele care sunt în momentul actual față de Republica Moldova se vor schimba dramatic. De altfel, am văzut acest lucru.
Președintele R. Moldova nu a călcat în România și Ucraina, singurii săi doi vecini, și este complet izolat la nivel european...
După căderea guvernului Maia Sandu, a existat o retragere dramatică pe toată linia din toate părțile. Da, există un sprijin pentru cetățeanul Republicii Moldova, cel care vine din România, există un sprijin pentru combaterea coronavirusului, a pandemiei în măsura în care autoritățile de la Chișinău și fac aceste lucruri, dar altfel este o dezangajare evidentă, cel puțin la nivelul relațiilor oficiale și este de ajuns să vă uitați la calitatea vizitelor bilaterale, la nivelul de reprezentare și la rezultatele eventualelor vizite. Până una-alta în ceea ce îl privește pe președintele Republicii Moldova, nu a călcat în România și Ucraina, singurii săi doi vecini, și este complet izolat la nivel european.”
Europa Liberă: Dacă ne uităm în programele electorale ale competitorilor, vedem că se vor depune eforturi din partea tuturor pentru a menține integritatea teritorială a Republicii Moldova. Ar putea să apară în prim-plan soluționarea problemei transnistrene în mandatul pe care îl va obține următorul președinte?
Iulian Chifu: „Depinde foarte mult de cine va fi acela, depinde foarte mult de ce va pune pe masă. Dacă avem un candidat ostentativ pro-rus, cum este Igor Dodon, care chiar încearcă să-și aplice programul cu care va câștiga, vom avea o problemă majoră cu certitudine. Însă cred că în momentul de față sunt două nuanțe: în primul rând, că Dodon are toate șansele să și piardă actualele alegeri, deci să nu mai facă un al doilea mandat, cu excepția unor manevre subversive. Am văzut modificări la Codul electoral, mari acțiuni în deschiderea secțiilor de votare în Federația Rusă, cele pentru regiunea separatistă, deci există toate premisele ca aceste alegeri să nu fie recunoscute la nivel internațional, cel puțin la nivel european. Pe de altă parte, chiar și ulterior e o posibilitate ca Igor Dodon să joace teatru, deci să facă această campanie pentru a-și asigura voturile ca după aceea să-și nuanțeze pozițiile, dar aici nu există garanții.
Cele mai probabile variante sunt acelea că va încerca să-și susțină pozițiile de acolo, respectiv interesele Rusiei pe care le apără în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Chișinăul ar fi avantajat, dacă ar propune un plan de soluționare a problemei transnistrene?
Iulian Chifu: „În momentul de față, Republica Moldova nu are instrumentele, pârghiile, capacitatea să rezolve problema integrării teritoriale în avantajul său, coeziv, cu capacitatea de control, cu menținerea forței autorităților centrale și acest lucru prin faptul că nu mai are sprijin, a pierdut în mod radical sprijinul la nivel internațional și, în primul rând, al celor doi vecini ai săi. Din contra, înclinația este într-o altă direcție. Cel mai bine ar fi ca pentru moment această direcție să fie pusă între paranteze și întregul efort să fie făcut mai degrabă în direcția construirii acelor pârghii și mecanisme care să sprijine o perspectivă de rezolvare a chestiunii nistrene.
În momentul de față vedem pași mari înapoi, în afară de exercițiile militare curente din stânga Nistrului, cu implicare forțelor ruse, așa-numite de pacificare, avem și componenta cealaltă, iată, cele mai periculoase – răpirea unui polițist. Sunt lucruri strigătoare la cer, am văzut cam care sunt reacțiile internaționale. Deci nu suntem pe un trend în care pozițiile să se apropie, ci, din contra, vedem că aici ruptura se adâncește și problemele se multiplică, suntem mai departe de o perspectivă a soluționării conflictului decât acum un an, un an și jumătate, doi, trei ani.”
Europa Liberă: Ce ar trebui să facă cel care câștigă mandatul după 1 sau după 15 noiembrie ca să îmbunătățească relația cu Bucureștiul, dar și cu Kievul, Ucraina și România fiind statele vecine ale Republicii Moldova?
Iulian Chifu: „Dacă avem o continuitate, deci Igor Dodon preia mandatul, nu avem nicio șansă, pentru că el și-a aruncat în aer relațiile atât cu Ucraina, cât și cu Bucureștiul odată ce a spus că Crimeea îi aparține Rusiei și odată ce a făcut acel celebru interviu la începutul mandatului cu TVR în care a apărat poziții mai degrabă moldoveniste, de factură sovietică, pe chestiuni identitate și a primit ajutorul umanitar undeva pe sub podurile din Chișinău. Nu există posibilitate de întoarcere din drum. Dacă, din contra, cum cred că se va întâmpla, candidatul opoziției proeuropean și asumându-și un proiect proeuropean, cu reforme proeuropene, cu lucruri care sunt în favoarea populației va dobândi mandatul și va purcede în a aplica programul pe care și l-a propus, în momentul respectiv va avea tot sprijinul și de la București, și de la Bruxelles, și de la Berlin, și de la Kiev.”
Europa Liberă: Pretendenții la fotoliul prezidențial sunt divizați în trei categorii: politicieni cu viziuni de stânga, politicieni cu viziuni de dreapta și politicieni unioniști. Faptul că pe centru-dreapta e o dezbinare mai mare aduce foloase cui?
Orice candidat al opoziției care dorește să câștige va trebui să adune și unioniști, și să aibă o deschidere corectă și coerentă față de minoritățile naționale...
Iulian Chifu: „Da, este o problemă acest lucru al candidaturilor multiple și, mai ales, al unor ambiții, al unor personaje cu personalități vii și care nu și-au tras învățămintele de la precedenta lor existență. Pe de altă parte, orice candidat al opoziției care dorește să câștige alegerile va trebui să adune și unioniști, și proromâni, și români cetățeni, și etnici români, și să aibă o deschidere corectă și coerentă față de minoritățile naționale. În caz contrar, opțiunea prorusă existentă, continuitatea ei este cea mai probabilă. Deci depinde foarte mult de măsura în care candidatul proeuropean va reuși să aibă și această deschidere către România, către interesele cetățenilor români din Republica Moldova, în același timp și cetățeni ai Republicii Moldova și către toată zona unionistă care acoperă un sfert din populația Republicii Moldova și sondajele de opinie ne anunță că este și în creștere această opțiune în lipsa unor soluții de altă natură la Chișinău.”
Europa Liberă: Admiteți că și la acest scrutin votul va fi unul geopolitic?
Iulian Chifu: „Votul geopolitic este obligatoriu, varianta aceea cu națiunea civică moldovenească s-a dovedit a fi un mare eșec. Am văzut că, susținând această variantă de națiune civică, de fapt, nu s-a acționat în mod constant și neabătut în sens geopolitic, motiv pentru care imediat ce a avut ocazia a trădat acea mega-alianță construită și, mă rog, acel dialog est-vest, care părea a menține o formulă guvernamentală de tip mare coaliție la Chișinău. Deci e o copilărie, așa cum și pe zona identitară ideea de a ascunde sub preș sau de a edulcora elementele de natură identitară iarăși sunt copilării, sunt utopii, sunt rău acceptabile, pentru că populația Republicii Moldova are această problemă fundamentală de identitate și care poate fi soluționată doar acceptând faptul că majoritatea în Republica Moldova este alcătuită din români, că se autoidentifică români sau moldoveni, că e aceeași națiune, că sunt mai mulți moldoveni în sensul identității regionale în România, sunt probabil comparabil de mulți în Ucraina și că tema moldovenismului nu face altceva decât să constituie o revendicare de teritorii și identități false de factură sovietică și, spuneam, revendicări de teritorii de la ambii vecini ai Republicii Moldova. Recursul la identitatea reală românească este fără alternativă.”
Europa Liberă: Unde ar trebui să întreprindă prima vizită învingătorul acestui scrutin prezidențial din Republica Moldova?
Iulian Chifu: „Depinde ce mesaj vrea să transmită și depinde unde este primit. Igor Dodon poate să vrea să meargă oriunde, el nu va avea alt drum decât acolo unde bate de vreo 17 ori numai într-un mandat drumurile la Moscova...”
Europa Liberă: De 30 de ori, nu de 17...
Iulian Chifu: „De 30 de ori?! Iată, calculul Dvs. este mult mai bun decât al meu. Deci, el nu are drum, nu are altă ușă deschisă, iar acele vizite de curtoazie de început de mandat, vizite de cunoaștere, care sunt atribuite, sunt alocate în mod natural oricărui președinte, nu mai există la acel de-al doilea mandat. Adică, plimbarea sa la Bruxelles, întâlnirea la UE și NATO nu are s-o mai repete cu certitudine în cel de-al doilea mandat, pentru că toată lumea s-a lămurit, îl cunoaște, nu sunt semne de întrebare și nimeni nu-i va acorda o asemenea vizită, cu atât mai puțin în Statele Unite, la București sau la Kiev pentru a valida un mandat. Până una-alta, Igor Dodon are marea problemă că modificările din Codul electoral și problemele în amplasarea secțiilor de votare și funcționalitatea lor îl duc în situația în care este la limita ca alegerile din Republica Moldova să nu fie recunoscute.”
Europa Liberă: Din analizele Dvs., pe moment Republica Moldova este un consumator sau un producător de securitate în regiune?
Iulian Chifu: „Republica Moldova nu are cum să fie producător de securitate, pentru că nu are cu ce să producă securitate. Are o armată marginală care participă doar la anumite categorii de misiuni, cea din Kosovo e singura misiune la care participă, nu are capacitatea de a se apăra singură și nu are capacitatea de a-și controla teritoriul și populația în întregime. Știm foarte bine, separatismul este cea mai clară dovadă a faptului că este o capacitate redusă, mai mult, în ultima vreme slăbiciunile și vulnerabilitățile statului au fost accentuate de prezența în fruntea statului a unuia dintre principalii agenți de dezinformare din Republica Moldova și de apărare a intereselor unui alt stat - Federația Rusă - la Chișinău.”
