Cu ocazia împlinirii a patru ani de la semnarea Acordului de Asociere RM-UE, corespondenta noastră i-a solicitat un interviu unuia din principalii negociatori ai înțelegerii, Iulian Groza, directorul Institutului de Politici şi Reforme Europene, la vremea aceea ministru adjunct de externe.
Iulian Groza: „Astăzi suntem la patru ani de când am semnat Acordul de Asociere. Mi-aș fi dorit ca la această aniversare – modestă, cum este ea – dar să discutăm despre oportunitățile oferite de Acordul de Asociere în momentul în care am realizat o bună parte din angajamentele pe care ni le-am asumat în Acordul de Asociere. Mi-aș fi dorit să discutăm despre alte obiective – ce facem mai departe? Poate discutam despre condiții de preaderare. Sigur că premiza era, și continuă să fie, implementarea angajamentelor din Acordul de Asociere.
Or, ce avem noi astăzi, cu părere de rău, atât cetățenii, cât și partenerii noștri de dezvoltare nu observă anumite schimbări categorice în tot ce ține de funcționarea instituțiilor democratice, statului de drept, justiției, în special. În ultima perioadă vedem lucrul acesta foarte evident.”
Europa Liberă: Iar pe acest fundal, sunt tot mai multe declarații care vin din partea actorilor politici, importanților actori politici. Unii dintre ei au declarat și mai rămân la convingerea că Moldova ar trebui să pregătească o cerere pe care să o depună pentru aderarea Republicii Moldova la UE, pe când alții, din contra, au spus că Moldova ar trebui să denunțe Acordul de Asociere. Într-o societatea dezbinată ce poate să înțeleagă simplul cetățean de la avantajele pe care le oferă UE când există asemenea declarații?
Iulian Groza: „Acordul de Asociere oferă meniul necesar pentru ca Republica Moldova să devină o țară normală, europeană. Dar realizarea acestui deziderat se face prin voință politică, prin decizii importante. Și, cu părere de rău, cetățenii nu văd acest lucru. Dar tot mai mult înțelegem cu toții că acest parcurs depinde de noi, de cetățeni.
În ce măsură noi putem să punem presiune pe autorități să genereze voință politică necesară pentru a promova reforme sistemice? În ce măsură partenerii noștri de dezvoltare utilizează toate instrumentele necesare pentru a genera această voință politică necesară?
Mai mult ca atât, v-ați referit la diferite luări de atitudine care se contrazic: pe de o parte sunt președintele Republicii Moldova și Partidul Socialiștilor, care promovează ideea denunțării Acordului de Asociere și ne amenință cu astfel de evoluție în perspectiva câștigării alegerilor parlamentare din toamna anului curent. Pe de altă parte, avem guvernarea care și-a asumat rolul de motor al integrării europene și al realizării reformelor și care, cu părere de rău, nu reușește să livreze. Și aici mă refer nu la legi, nu mă refer la reforma instituțiilor, mă refer cum aceste legi se aplică și cum instituțiile funcționează.
În acest sens, sigur că cetățeanul este derutat. Pe mine mă bucură că, în ultima perioadă, totuși percepția cetățeanului în raport cu parcursul nostru european a început să se schimbe la începutul anului curent. Dacă urmărim un Barometru de opinie publică, peste 50 la sută din cetățenii Republicii Moldova, totuși, optează pentru opțiunea europeană, lucru care nu a fost neapărat confirmat de anii 2016, 2017. Vedeam că, totuși, erau mai puțini cetățeni care optau pentru această opțiune și creșterea încrederii cetățenilor mai mult se datorează sprijinului permanent și continuu pe care îl oferă Uniunea Europeană.
Și cetățenii încep să înțeleagă că Uniunea Europeană este partenerul nostru, partenerul cetățenilor pentru a promova aceste reforme interne, sistemice în lipsa unei voințe necesare. Și cetățenii consideră că Uniunea Europeană este acea instituție spre care trebuie să tindem și care, deocamdată, ne poate cel puțin ajuta să responsabilizăm mai mult guvernarea.”
Europa Liberă: Dar de la unii din acești simpli cetățeni aud o întrebare la care cred că dumneavoastră sunteți în măsură să le răspundeți: o guvernare responsabilă, care și-a asumat angajamente în fața partenerilor externi ai Uniunii Europene, atunci când a semnat Acordul de Asociere – că va face reforme, că va aduce bunăstare în casa cetățenilor - și care compromite și mersul reformelor, și statul de drept, și valorile europene. Cum îi explicați omului simplu să înțeleagă ce e în capul acestei guvernări?
Iulian Groza: „Mie îmi vine foarte greu să înțeleg ce este în capul guvernanților sau a celor care sunt responsabili de puterea din Republica Moldova acum și, probabil, nu aș putea să dau un răspuns foarte concis și foarte clar. Dar ce am putea să explicăm cetățenilor este că Acordul de Asociere continuă să rămână acea referință pe care noi o putem face pentru a măsura implicarea guvernării în realizarea acestor angajamente.
Fiindcă nu este suficient să vorbești la televizor, să declari că ești pro-european sau să declari că obiectivul nostru este de a adera la Uniunea Europeană, sau să spui că vom depune o cerere de aderare. Nu este suficient atât timp cât cetățenii, în viața reală, când se confruntă cu instituțiile, când se confruntă cu cazuri concrete care presupun stat de drept, justiție, instituții democratice funcționale, când se confruntă cu ele constată că există mari discrepanțe între ceea ce se declară și ceea ce există în realitate.”
Europa Liberă: Dar această mare dezamăgire care vine din partea Bruxellesului pe moment, mai ales și după invalidarea mandatului de primar în Chișinău, această dezamăgire a partenerilor externi poate pedepsi statul ca să se răsfrângă și asupra cetățenilor?
Iulian Groza: „Eu vreau să cred că Uniunea Europeană este un partener fidel al dezvoltării Republicii Moldova. Și suportul pe care îl oferă Uniunea Europeană în promovarea reformelor, în asistența pe care o oferă, el este direcționat nu celor care sunt la guvernare, dar este direcționat exact cetățenilor, cel puțin acesta este obiectivul declarat.”
Europa Liberă: Dar aceste milioane, sute de milioane care vin din partea Uniunii Europene, oricum sunt gestionate de către putere, de către administrația acestui stat.
Iulian Groza: „Evident, deci problema este modul în care se administrează aceste fonduri, în ce măsură ele sunt eficient administrate, dar, mai mult, în ce măsură guvernarea respectă acele condiții necesare pentru ca Republica Moldova să valorifice suportul – fie vorba de asistență directă bugetară, fie vorba de asistență macrofinanciară.
Și în momentul în care guvernarea nu reușește să îndeplinească aceste condiții, Uniunea Europeană nu are altă opțiune decât să ridice cartonașul roșu, întâi galben, după care roșu. Și, în această situație, nu se exclude probabilitatea amânării sprijinului pe care îl oferă Uniunea Europeană pentru Republica Moldova, din motive de care sunt responsabili cei care sunt la guvernare, deci, nu este responsabilitatea cetățeanului.
În același timp, Uniunea Europeană a reușit să-și diversifice suportul său pentru Republica Moldova. În ultimii ani, asistența financiară, asistența externă din partea Uniunii Europene este direcționată pe mai multe paliere. Nu doar este direcționată în susținerea reformelor de către Guvern, nu doar pe proiecte unde există responsabilitate direct a Guvernului. Dar observăm că Uniunea Europeană a început să ofere asistență directă autorităților locale, societății civile, altor componente din cadrul instituțiilor din Republica Moldova, instituțiilor democratice. Și, în așa fel, cel puțin se diversifică acest suport și există mai multe garanții că banul public, care este banul cetățeanului european, real poate să contribuie cu impact asupra schimbării vieții cetățenilor la nivel local.”
Europa Liberă: În ultimul timp e acreditată ideea că Moldova nu s-ar afla pe radarul priorităților cancelariilor europeni, inclusiv a Uniunii Europene. Și dacă dispare din vizor, ce se întâmplă mai departe?
Iulian Groza: „Republica Moldova continuă să fie pe radarul Uniunii Europene. Problema este că motivele de prezență pe agenda Uniunii Europene mai mult sunt negative, decât pozitive.
Problema este că motivele de prezență pe agenda Uniunii Europene mai mult sunt negative, decât pozitive...
Spre exemplu, în Ucraina are loc o conferință mare de suport a reformei. E un moment foarte festiv, inclusiv în contextul aniversării celor patru ani de când a fost semnat Acordul de Asociere de către Ucraina și Uniunea Europeană.
În schimb, în Republica Moldova, mesajul Federicăi Mogherini este unul foarte categoric, și al domnului Hahn, comisar pentru extindere și vecinătate. Mesajele care vin de la Bruxelles în adresa autorităților din Republica Moldova deloc nu arată a apreciere, dar mai mult arată a atenționări asupra situațiilor interne, asupra modului în care autoritățile își respectă angajamentul de a asigura independența justiției Republicii Moldova – vorbim de cazul concret de invalidare a votului.”
Europa Liberă: Credeți că autoritățile iau în calcul o răcire a relației între Chișinău și Bruxelles?
Iulian Groza: „Probabil un astfel de scenariu întotdeauna există în analiza cancelarilor europeni. Doar că Uniunea Europeană și statele membre ale Uniunii Europene întotdeauna au încercat să adopte o abordare mai pragmatică, înțelegând că înghețarea relațiilor cu Republica Moldova prin autorități ar avea mai mult un impact negativ decât unul pozitiv.
Și iată de ce, în ultima perioadă, Uniunea Europeană a încercat să aibă un mesaj pragmatic, dar echilibrat - atenționând asupra unor evoluții pozitive, încurajând efortul în acele direcții, fie că vorbim de sectorul financiar-bancar, fie că vorbim de comerțul cu Uniunea Europeană și, în același timp, atrăgând atenția și exprimându-și nemulțumirea față de eforturile pe care le întreprind autoritățile în domeniul justiției, funcționarea instituțiilor democratice, consolidării statului de drept.
Și această abordare mi se pare una corectă. Însă, chiar și Uniunea Europeană, văzând că mesajele transmise pe diferite canale, oficiale, neoficiale, nu ajung la destinatarul final, se simte nevoită Uniunea Europeană să adopte o retorică mult mai categorică și mult mai negativă acum, fiindcă așa eu citesc declarația înaltului reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă și secuirtate.”
Europa Liberă: O prăbușire a acestei cooperări moldo-comunitare ar duce mai ușor Republica Moldova în brațele Federației Ruse?
Iulian Groza: „Cel puțin asta și este și una dintre sperietorile pe care le folosește guvernarea în situația în care avem alegeri parlamentare în toamna anului curent. Mesajul oficialilor de diferit nivel, transmis la Washington și la Bruxelles, dar și în alte capitale europene, este că unica forță capabilă să asigure parcursul european al Republicii Moldova și să imunizeze Republica Moldova de influențele din partea Federației Ruse este guvernarea actuală.
Și în așa fel și-a argumentat și modificarea sistemului electoral, deși lucrul acesta nu a fost spus oficial anul trecut, dar, neoficial, aceste mesaje au fost transmise, că asta a fost una dintre motivațiile principale, să nu admită ca Republica Moldova să fie guvernată de un partid anti-european care va periclita alegerea europeană a Republicii Moldova.
Problema este că guvernarea actuală are un nivel de încredere destul de redus și, în pofida instrumentelor pe care le are la dispoziție, instrumentele administrative, media, consultanța internațională care îi ajută în formarea strategiilor de comunicare și de realizarea a anumitor agende. În pofida tuturor acestor eforturi, iată că cetățenii nu au încredere în acest mesaj, în această abordare și cetățenii încep să întrevadă un interes ascuns care ține, de fapt, de obiectivul de a se menține la guvernare cu orice preț.
Și, iată în acest sens devine și mai important ca cetățenii să facă diferența. Chiar și astăzi, aniversând acești patru ani de zile de la semnarea Acordului de Asociere, cetățenii trebuie să înțeleagă că responsabilitatea constatărilor și aprecierilor pe care le are Uniunea Europeană față de parcursul de reforme al Republicii Moldova, nu este pe Uniunea Europeană, responsabilitatea este pe guvernare.
Chiar dacă vorbim despre cazul justiției și decizia care a fost adoptată recent și confirmată de Curtea Supremă de Justiție ține de separarea puterilor în stat și unde Guvernul nu are pârghii de a influența actul justiției, ce trebuie să înțeleagă cetățeanul este că un adevărat Guvern nu are aceste pârghii, dar guvernarea este responsabilă de tot ce se întâmplă în Republica Moldova. Or, așa cum este scris și în Acordul de Asociere, guvernarea poartă responsabilitate pentru a pune în aplicare aceste reforme, dar, mai important, pentru modul în care se aplică valorile la care ne-am subscris în momentul în care am semnat Acordul de Asociere.
Vorbim de valorile democratice, modul în care funcționează justiția și statul de drept. Cu siguranță, autoritățile, guvernarea are pârghii suficiente pentru a responsabiliza justiția prin diferite institute ale sale care trebuie să funcționeze independent. Vorbim de cazul justiției, există pârghii prin intermediul Consiliului Superior al Magistraturii, există pârghii prin intermediul Parlamentului, Președinției.
Mai mult pot să spun, că judecătorii care au fost implicați în deciziile care au fost adoptate la prima instanță, în Curtea de Apel, dar și la nivelul Curții Supreme de Justiție, majoritatea dintre ei au fost numiți de actuala guvernare, Propuși de Parlament, numiți de președinte. Respectiv, responsabilitatea deciziilor pe care le-au adoptat acești judecători, într-un fel sau în altul, indirect, îi aparține inclusiv și guvernării.”
Europa Liberă: La sfârșitul acestei săptămâni, președintele Igor Dodon se va afla la Bruxelles, am văzut de acum și câteva declarații din partea europarlamentarilor, care spuneau că va trebui să răspundă la câteva întrebări foarte exacte – de ce nu se cunoaște nici până astăzi cine sunt făptașii miliardului dispărut, de ce justiția rămâne a fi dominată politic, ce așteptări poate să aibă Republica Moldova de la prezența lui Igor Dodon la Bruxelles, un politician care e cunoscut, mai degrabă, pentru simpatii pro-rusești decât pro-occidentale.
Iulian Groza: „Cu siguranță, la Bruxelles vor fi mulți actori interesați să-i adreseze întrebări și să asculte răspunsuri din partea președintelui. Eu unul mă bucur că, în sfârșit, după mai mult timp, președintele va ajunge, sper eu, la Bruxelles și să aibă contact direct cu Comisia, cu parlamentarii europeni. Sper eu că aceste contacte îi vor eluda orice fel de întrebări pe care el ar putea să le aibă în raport cu agenda noastră de implementare a Acordului de Asociere, lucrul acesta sper că se va întâmpla.
Pe de altă parte, eu nu cred că trebuie să avem mari așteptări de la domnul președinte în sensul în care el va răspunde astfel de întrebări. Deși președintele se prezintă ca fiind în opoziție, cel puțin partidul din care a făcut parte, și chiar dacă președintele ar fi trebuit să acționeze în interesul tuturor cetățenilor, și ar fi avut suficiente instrumente inclusiv pentru a dialoga cu instituțiile statului, inclusiv cu Guvernul, în interesul cetățeanului, nu în interesul agendei politice pe care o are cu partidul său, eu cred că atunci ar fi existat anumite șanse cel puțin de a aștepta anumite mesaje care i-ar încuraja pe cei de la Bruxelles că președintele, într-adevăr, reprezintă țara, reprezintă cetățenii și reprezintă interesele cetățenilor.
Altfel, oricum el probabil va trebui să răspundă inclusiv la întrebări de genul relațiilor instituționale, dar și neinstituționale între puterile statului, cât de la suprafață, totuși, este intenția președintelui de a respecta interesele cetățenilor și cât de mult el este în opoziție cu guvernarea, în ce măsură el se disociază între anumite agende.
Bun, sunt niște întrebări foarte teoretice, până la urmă. Eu cred că ceea ce contează mai mult este că acest dialog pe care îl are Uniunea Europeană, el are loc și trebuie să aibă loc pe anumite dimensiuni. Principalul interlocutor al Uniunii Europene, la momentul actual, la nivel instituțional, este Guvernul. Respectiv, mă aștept să aibă loc un dialog mult mai activ, mult mai intens din partea Comisiei Europene, din partea cancelarilor europeni în dialog cu Guvernul pentru a cere socoteală, până la urmă, cu privire la agenda de punere în aplicare a reformelor. Fiindcă eu, de exemplu, eram, nu pot să zic optimist, dar, cel puțin, discuțiile care au avut loc la nivelul Consiliului de Asociere, rezultatele acestui consiliu îmi arătau că, la nivel de Guvern, există o înțelegere a problemelor și există o înțelegere a pericolelor care ne pasc dacă nu reușește Guvernul să-și respecte angajamentele sale.
Cu părere de rău, sunt unele evoluții care fundamentează și mai mult neîncrederea pe care o au cetățenii în raport cu instituțiile statului, în raport de atitudinea pe care o ia guvernarea cu deciziile pe care le adoptă justiția, spre exemplu, și, în acest sens, în perioada imediat următoare, în cazul în care situația curentă va persista și în cazul în care autoritățile nu vor întreprinde acțiuni, autoritățile competente nu vor întreprinde acțiuni pentru a-l repune în drepturi pe cetățeanul cu privire la votul său, atunci dialogul Guvernului cu Uniunea Europeană ar putea să parcurgă o perioadă destul de complicată.
Și aici vreau doar să deschid câteva paranteze. Din câte cunosc, la Bruxelles existau premize destul de serioase ca în perioada imediat următoare să fie reluată asistența directă bugetară pentru Republica Moldova. Cu părere de rău, astfel de decizii legate de validarea votului atacă această încredere șubredă și acest nivel de dialog consolidat în ultima perioadă și creează premize nefericite într-o perspectivă imediată, în contextul alegerilor parlamentare.”
