Linkuri accesibilitate

Închisoare pentru negarea Holocaustului


Ursula Haverbeck (Foto: WDR)
Ursula Haverbeck (Foto: WDR)

Ursula Haverbeck (89) va sta doi ani în penitenciar pentru propagandă negaţionistă

Închisoare pentru negarea Holocaustului
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:40 0:00
Link direct

Poliţia şi parchetul au anunţat că Ursula Haverbeck a fost arestată în oraşul Vlotho, din landul federal Renania de Nord-Vestfalia, şi că a fost internată în penitenciarul din Bielefeld. Haverbeck, în vîrstă de 89 de ani a fost condamnată la o pedeapsă de doi ani de închisoare pentru negarea repetată a Holocaustului (pentru alte detalii a se vedea: „Extremişti de dreapta în faţa justiţiei germane”, Radio Europa liberă, 30.8. 2017). Arestarea s-a produs după ce ea a refuzat să se predea autorităţilor.

Ursula Haverbeck a mai fost condamnată pentru negaţionism. Ea a susţinut, în repetate rînduri, că lagărul de concentrare de la Auschwitz nu ar fi fost un lagăr de exterminare, ci unul de muncă.

Haverbeck a fost o prezenţă constantă la procesele intentate altor negaţionişti din Germania, unor criminali de război sau neonazişti, susţinînd că aceştia sînt nevinovaţi. În diferite interviuri, cît şi în publicaţii electronice ea şi-a răspîndit opiniile şi a propagat scrierile unor revizionişti şi teoreticeni ai negaţionismului.

„Holocaustul este cea mai mare minciună a istoriei”, a declarat ea într-un interviu, acordat televiziunii publice din Germania.

Grupurile naţionalist-extremiste din Germania în frunte cu partidul care-şi spune „Dreapta” (Die Rechte) o idealizează pe Haverbeck şi o consideră drept o victimă a „justiţiei învingătorilor” şi o luptătoare pentru adevărul istoric, chipurile, ocultat şi falsificat de către duşmanii poporului german. Partidul „Dreapta” a şi anunţat că joi va organiza acţiuni de solidaritate pentru a determina autorităţile s-o elibereze din detenţie. (Anunţul a fost postat pe pagina internet, intitulată: „Ursula Haverbeck. Pentru adevăr şi dreptate”, inclusiv în limba rusă.)

Împreună cu soţul ei, Werner Georg Haverbeck (1909-1999), Ursula a devenit un port drapel al cercurilor naţionalist-extremiste din Germania. Werner Georg Haverbeck a înfiinţat, în 1963, fundaţia controversată, „Collegium Humanum”. Din cauza propagandei extremiste de dreapta, revizioniste şi negaţioniste, activitatea fundaţiei a fost interzisă în Germania, în 2008. După război, naţional-socialistul Werner Georg Haverbeck a devenit preot al Comunităţii creştine, care propagă o doctrină sincretică, bazată pe antropozofia lui Rudolf Steiner şi creştinism. Unul dintre colegii săi din cadrul acestei comunităţi fusese nazistul Friedrich (Fritz) Benesch (1907-1991), originar din România.

Fritz Benesch care în 1939 s-a înrolat în Waffen-SS, şi-a continuat activitatea pro-nazistă după ocuparea Ardealului de Nord de către Ungaria horthystă, în 1940, şi a fost numit în funcţia de şef al districtului Reghin. Asta în calitate de activist al Uniunii Populare a Germanilor din Ungaria (Volksbund). Benesch a fost implicat în deportarea evreilor din Bistriţa şi a deţinut o funcţie de răspundere în aparatul Uniunii Populare (Volksbund) al Germanilor din Ungaria – pandantul Grupului Etnic German din România, dirijat de către activişti ai Partidului Naţional-Socialist Muncitoresc German (NSDAP), precum s-a numit oficial partidul nazist. În 1944 a fugit în Germania. A întrerupt legăturile cu foştii săi conaţionali, apropiindu-se de secta religioasă numită Comunitatea Creştinilor. În 1947, Benesch devine preot al acestei Comunităţii. Teoria „cristologiei” teozofice, propagată de această comunitate, este calificată de teologia confesională drept incompatibilă cu Noul Testament.

Aniversarea a 110 ani de la naşterea lui Benesch care urma să fie comemorată anul trecut în cadrul unui simpozion, la Bistriţa – exact pe data de 9 octombrie - a stîrnit protestele unor localnici, fiind percepută ca o provocare.

Reamintim că 9 octombrie este în România Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului şi a fost instituită prin Hotărîrea de Guvern nr. 672/5 mai 2004, la propunerea Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România.

Previous Next

XS
SM
MD
LG