Linkuri accesibilitate

Kurzarbeit și „zero-hour”: lumea contractelor precare


Un McDonald's din centrul Chișinăului închis din cauza pandemiei

Patronii îi plătesc pe cei cu un asemenea contract doar când au nevoie de ei și nu pierd bani pe salarii pentru lucrători de care nu au nevoie imediat.

Ultimul film al foarte angajatului politic regizor britanic Ken Loach, Sorry We Missed You, se ocupă de costul uman al sistemului de contracte de tip „zero-hour”, care s-a răspândit pe fundal de neo-liberalism și care acum tinde să se răspândească odată cu criza.

Kurzarbeit și „zero-hour”: lumea contractelor precare
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:11 0:00
Link direct



Este vorba de un șofer pentru una din firmele de transport de tip Uber sau Deliveroo, iar personajul devine repede un fel de sclav modern, plătit pe sponci și trăind în precaritate.

Pandemia și șomajul agravat declanșat de ea au readus în atenție toate aceste sisteme de muncă de tip contract „​zero-hour” sau Kurzarbeit, precum și felul în care feluritele sisteme sociale europene încearcă să facă față epidemiei șomajului, plătind o parte din salariu sau introducând sistemul german de Kurzarbeit pentru a salva locuri de munca și a evita demiterile.

Chiar și în România, companiile germane, cei mai mari investitori, solicită insistent relaxarea restricțiilor pentru economie şi introducerea sistemului de muncă flexibilă (Kurzarbeit). Asta în contextul în care perioada de acordare a indemnizaţiei de şomaj tehnic de 75% suportată de stat se apropie de final.

Contractul „​zero-hour”

Cum îi spune și numele, în sistemul britanic un contract „zero-hour” este, cum se vede în filmul citat al lui Ken Loach, un contract care nu garantează un număr minimum de ore de muncă. Asta înseamnă că dacă angajații vor avea zero ore de muncă, atunci plata va fi zero.


Ideea a fost, desigur, de la început, aceea de a le permite patronilor să asigure o „flexibilitate” a muncii. E vorba în primul rând de contracte în domeniul de HoReCa, mai ales în catering, dar și în tot ce ține de comerțul cu bucata și poate fi chiar și în învățământ și sănătate. Patronii îi plătesc pe cei cu un asemenea contract doar când au nevoie de ei și nu pierd bani pe salarii pentru lucrători de care nu au nevoie imediat. Sistemul are avantajul că oferă o asigurare de sănătate.

„​Kurzarbeit”

Germania are sistemul care se numește „Kurzarbeit”: muncă pe termen scurt. El e aplicat în situații precum actuala pandemie în care angajatul acceptă o reducere a salariului și a timpului de lucru. Sistemul a fost gândit pentru cazuri de recesiune economică, cum este cel actual. Pentru stat, acolo unde funcționează un asemenea sistem, asta evită concedierile în masă.

Sistemul a fost introdus în Germania odată cu precedenta criză economică, cea din 2008. Un avantaj complementar este acela că, reducând plățile și timpul de muncă, dar neajungându-se la șomaj în grup, asta menține lucrătorii calificați împreună și nu îi face să se risipească prin trimitere acasă și șomaj.


Ca o ciudățenie istorică, Germania, țara sindicatelor și a celui mai solid sistem de întrajutorare socială, a fost istoric și până recent o țară în care nu a existat un salariu minim garantat.

Abia din 2015, al treilea cabinet al Angelei Merkel a introdus legea salariului minim pe economie, care a fost fixat la circa 1.500 euro pe lună, similar cu salariul minim din Franța, Belgia sau Olanda, știind că pragul sărăciei se situează la cca 1.000 euro pe lună.

***

Modificarea legislaţiei muncii prin includerea programului de lucru redus şi flexibil, după modelul german, cerută de unii antreprenori şi asociaţii de business, ar putea fi aplicată în R. Moldova.

Legislația muncii
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:03:03 0:00
Link direct



Ministrul economiei, Sergiu Răilean, s-a angajat să promoveze la Guvern această soluţie văzută de unii antreprenori ca un colac de salvarea pentru păstrarea angajaţilor şi menținerea companiilor pe linia de plutire.

Până va fi modificată legislaţia, dacă va fi, antreprenorii fac uz de soluţiile deja prevăzute în Codul Muncii despre care spun însă că nu sunt adaptate unor situaţii de criză majoră, cum e cea provocată de Covid-19.

Şomajul tehnic, staţionarea, concediul plătit sau neplătit şi încetarea contractului de muncă sunt câteva dintre opţiunile oferite de legislaţia muncii.

Datele statistice oficiale arată ce 70 la sută din numărul total al salariaţilor sunt angajaţi în sectorul privat, dintre care cei mai mulţi în Întreprinderi Mici şi Mijlocii, în sectorul de servicii şi de alimentație publică, adică în acele unităţi activitatea cărora a fost în mare parte sistată pe durata stării de urgenţă.

Nu există deocamdată date centralizate despre situaţia angajaţilor din sector, fiecare antreprenor se descurcă cum poate pornind de la situaţia financiară pe care o are, spune Aneta Zasaviţchi președinta Asociației naționale a restaurantelor și a localurilor de agrement:

Există o parte din angajaţi care sunt implicaţi acum în activitate pe un salariu minim

„O parte dintre angajaţi au intrat în şomaj tehnic, vorbim de achitarea salarială în proporţie de 50 la sută. O parte dintre ei au beneficiat de concediul plătit de care nu au făcut uz până în prezent. În cazul altora a fost întrerupt contractul de activitate printr-un acord bilateral între angajat şi angajator cu condiţia că atunci când revenim la normal vor fi angajaţi din nou în cadrul companiei. Angajaţii din sectorul Horeca au fost foarte înţelegători pentru că ei ştiu că sistarea activităţii şi lipsa consumatorilor şi a vânzărilor într-un restaurant duce la lipsa unor venituri pentru companii. Există o parte din angajaţi care sunt implicaţi acum în activitate pe un salariu minim pe care putem să ni-l permitem, mă refer la restaurantele care lucrează în regim de livrare şi la pachet, take-away.”

Angajații acceptă întreruperea amiabilă a contractului de muncă, adică concedierea, pentru a putea beneficia măcar de ajutorul minim oferit de stat, acea indemnizație de şomaj în valoare de 2775 de lei, explica recente co-fondatorul unui restaurant din capitală Vlad Şuleanschi.

Concedierea e mai rar întâlnită în companiile mai mari, cum ar fi cele din telecomunicații sau din sectorul financiar bancar, ai căror angajaţi îşi continuă activitatea fie şi de la distanţă. Unii manageri au renunţat la a oferi prime, alţii au optat pentru aşa numitul regim de staţionare, care le permite să sisteze temporar activitatea unor departamente sau angajaţi cu achitarea unei indemnizație de 2/3 din salariu.

Guvernul a propus câteva măsuri pentru a sprijini antreprenorii şi a proteja muncitorii, între care achitarea de către stat a dobânzilor la creditele luate pentru plata salariilor, inițiativă respinsă din start de mediul de afaceri, şi restituirea impozitelor aferente salariilor. Directorul unei grădinițe private Sergiu Afanasiu semnala recent că a reuşit să achite tuturor angajaţilor salariile din luna martie, transferând statului impozite şi taxe în valoare de 70 de mii de lei. „Se apropie ziua salariului pentru aprilie, iar în contul instituţiei sunt doar 500 de lei”, nota directorul pe o reţea de socializare sugerând că statul nu i-a restituit nici un leu din impozitele aferente salariilor.

Într-o situație delicată au ajuns şi companiile de turism care pe lângă faptul că nu au din ce resurse achita salariile angajaţilor, sunt obligate să restituie clienţilor banii achitaţi în avans pentru vacanţe sau excursii.

Guvernul a anunţat că se pregăteşte să relaxeze unele restricţii care au pus pe butuci mai multe business-uri. Vestea nu i-a bucurat însă pe mulţi dintre antreprenori care consideră că noua normalitate impusă de pandemie nu se va încheia odată cu ridicarea stării de urgență.

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG