La Chișinău astăzi începe Festivalul internațional de film documentar, Cronograf, ajuns la a 15-a ediție. Festivalul are loc între 20 și 28 mai.
Mihaela Turchină are puțin peste 16 ani. Vine deja al treilea an la Festivalul de film documentar Cronograf. Evenimentul este pentru ea o sursa alternativa de informare, alternativă față de mass-media tradiționale, spune tânăra.
„Filmul documentar este o metodă de a cunoaște lumea reală, dar nu prin ochii știrilor și a mass-mediei care este foarte controversată, dar mai mult prin povești care sunt spuse real. Filmul documentar are puterea de a reda realitatea fără ficțiune, de a o reda așa cum ea este, firească și brută.”
Europa Liberă: Ce mesaj ai avea pentru cei care, poate, banii pentru bilete, chiar dacă prețul e unul simbolic, ar vrea să-i cheltuie pe altceva. De ce ar fi să vină aici?
„Sigur, ar putea cheltui banii în multe alte scopuri. Mie mi se pare că să vină la un film, și anume la un documentar, este o metodă de educație foarte interesantă, adică nu plictisitoare, cum învățăm deseori la școală și lor poate nu le este interesant. Să privești un documentar este mult mai captivant.”
La ediția din acest an a Festivalului Cronograf au fost acceptate 49 de documentare, selectate din peste 900, un număr-record înregistrat de echipa Cronograf.
Regizorul Vlad Druc, al cărui ochi ager trece prin sită filmele ce se înscriu în competiție, spune că de la an la an îi este tot mai complicat să facă preselecția filmelor. Se conduce însă după câteva criterii cărora le-a rămas fidel în toți cei 12 ani cât a selectat documentare pentru Cronograf:
„Calitatea sau arta filmului documentar și, al doilea, impactul lui asupra societății, asupra spectatorului și nivelul de etică, de morală, pentru că azi foarte multă lume face documentar. Autorii vor ca să uimească lumea și prin epataj, să încapă la masa unui festival. Lucrul acesta e în toată lumea, la toate festivalurile. Dar, în această grămadă sunt și perle, sunt și filme de o valoare adevărată. Dacă se axează totul pe epataj, pe noutate, și uită toți de formă și de artistism, atunci ne aliniem televiziunilor”.
Festivalul Cronograf este cunoscut nu doar pentru filmele pe care le aduce în Republica Moldova, unele de Oscar, cât pentru discuțiile de după proiecția documentarelor. Menirea unui festival nu este doar de a prezenta filme, spune cineastul Virgiliu Mărgineanu, directorul Cronograf, ci inclusiv de a dezbate probleme sociale, deseori ignorate.
„Asta face festivalul, nu doar proiecții de film, dar și discuții, și vreau să vă spun din numele participanților de la celelalte ediții, ei laudă foarte mult publicul nostru. Chiar dacă nu este un public enorm de mult, să zicem, este un public cult, un public care știe să pună întrebări, care știe să discute, să transmită mesaje și asta îi face pe oaspeții noștri să se simtă bine aici și după film, și în timpul filmului.”
Cei care nu vor reuși să ajungă la cinematograful Odeon, unde vor fi proiectate filmele, pot merge între 23 și 26 mai pe strada pietonală din capitală unde, pe lângă expoziții de fotografie și demonstrații de teatru stradal, vor fi prezentate documentare în aer liber. Inițiativa este una de compromis, spune directoarea artistică a Festivalului Cronograf, Leontina Vatamanu.
În afară de faptul că e o școală de film, Cronograful e o platformă de discuții, de dialog...
„Pentru că nu ne ajung săli de cinema, am invadat orașul, străzile, să sperăm că va ține timpul cu noi și nu va ploua. Dar așa-i, documentarul iese sub cerul liber pentru că nu prea avem acest lux de a avea săli de cinema, dotate și confortabile pentru public, care ar găzdui un asemenea festival în care avem foarte mulți oaspeți din străinătate. În afară de faptul că e o școală de film, Cronograful e o platformă de discuții, de dialog, de cunoaștere și vă asigur că aici veți învăța și multe lecții de viață.”
La secțiunea „Producții Locale” a festivalului Cronograf a fost selectat și filmul realizat de echipa „Pur și Simplu” a Europei Libere, semnat de Eugenia Crețu. E vorba de documentarul „Dorina și Securitatea”.
Este povestea Dorinei Datcu, care în 1970 avea 15 ani și era elevă la un liceu din București. A intrat în atenția Securității comuniste din România, după ce a trimis o scrisoare la Radio Europa Liberă, în care comenta un film apărut recent. Au urmat percheziții și doi ani în care a fost obligată să meargă, cu regularitate, la Securitate.
Trofeele festivalului, la care participă 19 state, vor fi decernate pe 25 mai.
