Outsports a scris că astfel a căzut vechiul record de 186 sportivi LGBT+ de la Jocurile Olimpice de la Tokio, iar numărul are șanse să crească la edițiile următoare.
„Tot mai mulți fac coming out”, a spus Jim Buzinski, co-fondatorul Outsports. „Ei își dau seama că este important să fie vizibili pentru că altfel nu au nici o șansă să fie reprezentați”.
AP scrie că numărul celor care doresc să fie percepuți ca olimpici LGBT+ a crescut mult în ultimele decenii. Buzinski spune că atunci când a început Outsports să numere sportivii, la Sydney 2000, rezultatul a fost de cinci persoane.
„E loc pentru toți”
Organizatorii olimpiadei de la Paris au ales diversitatea și incluziunea ca teme majore ale evenimentului, cooptând persoane în travesti și sportivi refugiați în ceremonia de deschidere de vineri.
Au existat și reacții de respingere din partea unor persoane conservatoare religioase, inclusiv în Moldova, unde fostul președinte Igor Dodon, un apropiat al Moscovei inclusiv în politicile ei de respingere a persoanelor LGBT+, a scris pe Facebook că Europa și-a dat arama pe față.
„În lumea noastră olimpică e loc pentru toți”, a spus Thomas Bach, președintele Comitetului Internațional Olimpic, în discursul său de la ceremonia de deschidere.
Grație acestei concepții și reputației Parisului de Oraș al Dragostei, Buzinski și activiștii LGBT+ văd în Jocurile de la Paris o oportunitate pentru sportivii care nu pot fi ei înșiși în țări cu politici anti-LGBT+, scrie AP.
„Venind la Paris, venind în Franța, ei pot în sfârșit fi ei înșiși”, a declarat Jérémy Goupille, copreședintele Pride House la Jocurile de la Paris. Pride House, ca un fel de ambasadă LGBT+ la olimpiade, și-a făcut prima dată apariția în 2010, iar la actuala ediție se află pe o ambarcațiune pe Sena.
De ce n-a mers Kasatkina
Sportivii din Rusia, unde homosexualitatea nu este ilegală, dar este ilegal să spui ceva de bine despre ea, nu participă decât în număr foarte redus la Jocurile de la Paris, din cauza unor vechi scandaluri de dopaj pe scară largă și mai ales a invadării Ucrainei de către Rusia în februarie 2022.
Cea mai cunoscută sportivă LGBT+ din Rusia, jucătoarea de tenis Daria Kasatkina, care a criticat și războiul din Ucraina, a primit invitație la Jocurile de la Paris, dar a refuzat-o.
Ea a explicat într-un interviu post-meci la Wimbledon că Jocurile Olimpice sunt un eveniment în care „trebuie să te implici cu toată inima”, dar „dat fiind ce se întâmplă în prezent” ea nu simte că se poate implica.
Sportivii ruși acceptați la Jocurile de la Paris, cam 15 la număr, concurează ca „neutri”, fără steag sau imn național.
În mod simbolic, Kasatkina a dat interviul de la All England Club legendei ceho-americane a tenisului Martina Navratilova, prima personalitate celebră din lumea sportului care s-a declarat LGBT+ („gay”, doar, pe vremea aceea) în 1981, într-o perioadă când asemenea recunoașteri aduceau pagube și condamnare, mai degrabă decât laude și aplauze.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
