Guvernul de la București a anunțat că a expirat acordul prin care R. Moldova urma să primească 60 de milioane de euro, din partea României, dintr-un ajutor nerambursabil în valoare totală de o sută de milioane. Potrivit părții române, Chișinăul ar fi tărăgănat semnarea unui protocol adițional ce ar fi permis extinderea acordului și care prevedea, între altele, că R. Moldova se angajează să continue reformele în domeniul justiției și protejării investițiilor. Cum se explică ezitarea Chișinăului și ce șanse sunt pentru încheierea unui nou acord?
Acordul dintre București și Chișinău a fost semnat în 2010 și prevedea un ajutor financiar nerambursabil de o sută de milioane de euro. Într-un comunicat al Ministerului român de Externe se arată că acordul a permis „reabilitarea și modernizarea a peste 1.000 de grădinițe și instituții școlare din Republica Moldova și contribuția la dezvoltarea gazoductului Iași-Chișinău”. În cei zece ani au fost cheltuite 40 de milioane de euro, iar pentru a beneficia de alte 60 de milioane, Chișinăul urma să semneze un nou protocol adițional, așa-numitul „protocol 6”.
Acesta prevedea, între altele, că guvernul moldovean își asumă să continue reformele „din domeniul justiției și protejarea prezenței investiționale a României în R. Moldova”. Partea română a precizat că aceste cerințe suplimentare ar avea la bază Acordul de Asociere la Uniunea Europeană, semnat de R. Moldova. Partea română sugerează că Chișinăul ar fi răspuns printr-un „proiect de text care se îndepărtează de propunerea de protocol 6 a părții române” și în care nu erau incluse prevederile venite de la București.
Între timp, Ministerul de Externe de la Chișinău anunță că a luat act „cu notă de surprindere” de comunicatul de la București. Între altele, autoritățile moldovene insistă că „semnarea și ratificarea protocolului 6 în ultima versiune propusă de partea română putea să aibă loc doar până pe 23 decembrie anul trecut”, data demisiei guvernului condus de Ion Chicu, și că „până la numirea unui nou executiv la Chișinău, guvernul demisionar nu avea și nu are dreptul să încheie tratate internaționale, care implică angajamente financiare pentru R. Moldova”.
De asemenea, Ministerul de Externe și-a arătat disponibilitatea pentru discutarea proiectului unui nou acord „odată cu depășirea efectivă a actualei crize politice din Republica Moldova și instaurarea în mod democratic și constituțional a unui guvern cu mandat deplin”.
Ce șanse sunt pentru încheierea unui nou acord între Chișinău și București? În opinia președintelui Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Vlad Gribincea, este prematur să se spună că cele 60 de milioane sunt pierdute.
„De ce? Deoarece aceste sume sunt puse deoparte. E clar că orice guvern ar avea de bani în plus în perioada de pandemie, dar în momentul în care se demonstrează anumite deschideri, mai ales în raport cu România, care a demonstrat în ultima perioadă de timp că este gata să vină prima în ajutor, nu văd de ce guvernul României ar spune: Noi nu mai dăm acele 60 de milioane și le cheltuim pentru necesitățile proprii”.
Iar analistul politic Vlad Țurcanu consideră că disputa ar trebui să pună pe gânduri autoritățile de la Chișinău pentru că reprezintă nimic altceva decât dovada unei politici externe de autoizolare, promovată în ultimii ani de guvernanții moldoveni.
„După acest incident este cazul ca întreaga cooperare a R. Moldova, nu doar cu România, dar și cu întreg Occidentul să fie resetată de către noua administrație de la Chișinău, pentru ca să fie deschise noi linii de cooperare de care are nevoie R. Moldova și în felul acesta s-ar realiza scoaterea din izolare a acestui teritoriu care a început în urmă cu câțiva ani.”
Anunțul ieșirii din vigoare a acordului a provocat discuții contradictorii între politicienii de la Chișinău. Președinta Maia Sandu a anunțat că va relua negocierile cu România „pentru un nou program de asistență”, adăugând că banii nu ar fi fost „valorificați” pentru că guvernul Chicu ar fi refuzat să semneze așa-numitul protocol 6 și nici actualul guvern în exercițiu nu a întreprins suficiente măsuri pentru a păstra acordul. De partea cealaltă, fostul premier Ion Chicu a insistat că executivul pe care l-a condus a solicitat de două ori „negocierea și semnarea protocolului 6”.
