Linkuri accesibilitate

Le Monde: «Alianța secretă dintre fabricanții de tabac și magnații petrolului»


China – Inventatorul țigării electronice, Hon Lik, își fumează creația în Pekin, 25 mai 2009.

OMS anticipează o jumătate de milion de morți de Covid în iarna aceasta în Europa.

Când complotul se dovedește a fi real

Le Monde anunță astăzi mare în prima pagină una din acele anchete spectaculoase care au făcut reputația ziarului: «Alianța secretă dintre marii fabricanți de tabac și magnații petrolului»!...

Pe scurt, sub pretextul de a apăra libertățile individuale, o serie de false asociații ale consumatorilor promovează intens vaping-ul și țigările electronice.

Aceste asociații fac totul pentru a părea reale, stârnind confuzie, pentru a influența reglementarea acestor noi produse și pentru a bloca lupta împotriva tabagismului.

În spatele lor, scrie Le Monde: fonduri secrete din partea lobby-ului tabacului și o întreagă rețea de miliardari americani cu averea făcută din petrol.

Miza nu este însă doar financiară, activitatea lor frenetică nu e numai pentru a vinde țigări electronice. Această nebuloasă ascunsă și cețoasă caută să împrăștie în Europa o ideologie radicală de dreapta, ostilă oricărei forme de guvernare: libertarianismul.

Ancheta din «Le Monde» este realizată împreună cu colectivul «The Investigative Desk», din care mai fac parte, printre altele, Süddeutsche Zeitung (Germania), Il Fatto Quotidiano (Italia), Knack din Belgia sau platforma de știri europene EuObserver.

Toate acestea scriu astăzi despre alianța secretă dintre lobby-ul tutunului și rețeaua de magnați americani care se activează în scopul blocării reglementării țigărilor electrice.

Aflăm astfel că există o World Vapers’Alliance care promovează fumatul presupus «sănătos» de tip vaping, dar și Consumer Choice Center (CCC). Lansat la Bruxelles (pentru a influența legislația UE) în aprilie 2017, acest CCC pretinde că e «o mișcare populară mondială» care ar reprezenta « milioane de consumatori» în «peste 100 de țări de pe toată planeta». Expresia «mișcare grassroots» din engleză caută să sugereze o mobilizare spontană a unui colectiv de consumatori neliniștiți.

Dar directorul său general, germanul Fred Roeder, în vârstă de 34 de ani, care schia în Dubai, în luna iulie, pe zăpada artificială a unei stațiuni polare din deșert, în care se bâțâie pinguini adevărați, nu este cu siguranță ceea ce numim un consumator obișnuit.

Fondurile, așa cum le trasează colectivul de jurnaliști, vin în bună parte de la frații Koch miliardari climatosceptici din SUA. Greenpeace a calculat că fundațiile lor (întregul trust fiind o afacere familială) au vărsat deja peste 127 milioane de euro în conturile a 90 de entități folosite pentru a ataca și eroda știința climatică, între 1997 și 2018. Dar tot ei finanțează în bună parte mișcarea libertariană radicală din SUA.

Cum am mai scris-o, legislația europeană lasă multe zone de umbră in felul in care se atribuie, de pilda, contractele de publicitate unor firme externe, ducând la situații absurde, precum aceea că UE a putut angaja o firmă de publicitate, Emakina, care realiza clipurile publicitare din cadrul campaniei europene anti-tabac, dar care lucra în același timp… pentru Philipp Morris!

În paralel, la Roma, La Repubblica constată o creștere exponențială a „negaționismului climatic”. Cotidianul italian găsește pe Facebook sute de mesaje complotiste și de extrema dreaptă, ceea ce stârnește mari îndoieli în legătură cu eficacitatea algoritmilor lui Zuckerberg.

Organizația Stop Funding Heat a găsit, potrivit La Repubblica, 195 de pagini și grupuri care împreună au 818.000 asemenea postări ce neagă realitatea încălzirii planetare, postări citite de 1,36 milioane de ori pe zi. Un volum cu 8-13% mai mult decât ceea ce recunoaște Facebook.

Fabricile de sondaje

Tot Le Monde mai are o anchetă, la fel de interesantă (și de neliniștitoare) ca cea despre lobby-ul tabacului și plasată tot în prima pagină, și anume: «fabricile de sondaje».

Scrie jurnalistul Luc Bronner, care a lucrat sub identități false: „În ultimele șase săptămâni, am răspuns la peste 200 de sondaje. În fine, să fim mai preciși, avatarurile mele sunt cele care au fost solicitate și care au răspuns la sondajele propuse de cele mai prestigioase institute care operează în Franța. Pentru unii, numele meu a fost Ludivine. Pentru alții, Karim, Louis sau Geraldine. În funcție de circumstanțe, am 19, 26, 47, sau 73 de ani. Am spus că locuiesc în suburbiile pariziene, dar și în Bretania, în regiunea Provence-Alpes-Côte d´Azur, sau în Grand-Est. M-am prezentat ca bărbat sau femeie, angajat, pensionar, profesor sau independent, meșter sau tehnician.

De pe o duzină de conturi înregistrate sub identități false, am răspuns la nenumărate întrebări despre obiceiurile mele alimentare, îmbrăcăminte, politică, veniturile mele, sănătate, gusturile mele, ultimele mele achiziții, mașini, pisici și câini, sau despre copiii mei (inexistenți). Am inventat răspunsuri în legătură cu nu știu ce brichete de unică folosință, suzete pentru bebeluși, ambalajul ciocolatelor Lindt, sloganurile Orange Bank, imaginea publică a Air France, trailere de film care urmează să fie lansate în martie 2022, calitățile actorilor britanici Robert Pattinson sau Benedict Cumberbatch, cele mai bune ketchup-uri, cele mai inteligente jucării sexuale, politica de vaccinuri franceză, beri artizanale, creme de protecție solară, o comedie franceză care ar trebui să se numească Medellin, distribuția viitorului serial de pe Amazon The Peripheral, dar și despre Michel Barnier, Xavier Bertrand, Congresul Republicanilor, Eric Zemmour, Emmanuel Macron și alegerile prezidențiale.”

Ce spune Le Monde în final, în această a doua mare anchetă de astăzi, avem de-a face în aceste „sondaje” cu o mașinărie financiară bazată pe algoritmi, fiind vorba de studii prea puțin transparente, al căror scop este de obicei doar acela de a defini o strategie pentru unele companii care caută să stabilească publicul căruia să-i plaseze în final anumite produse.

Pe frontul de est al pandemiei

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) constată o creștere alarmantă a numărului de noi cazuri de Covid și de decese în estul Europei, în Bulgaria, Rusia, România, Anglia și Turcia. Este a cincea săptămână că se înregistrează o creștere constantă a ratei infecțiilor în regiune, iar Europa rămâne deocamdată singura zonă din lume unde pandemia progresează, în loc să dea înapoi. Germania este de asemenea lovită de un al patrulea val masiv, iar în Franța s-a anunțat reintroducerea măștilor în școli, începând de lunea viitoare. De fapt, cum o scrie Politico, a devenit practic un consens că Europa se îndreaptă spre un al patrulea val general al pandemiei.

Cum o subliniază Trud, în Bulgaria, tot OMS spune că până în februarie trebuie să ne așteptăm în Europa la încă o jumătate de milion de morți suplimentari!

Corriere della Sera, în Milano, își pune de altfel întrebarea «ce se întâmplă în Bulgaria, țara unde se moare cel mai mult». Spitalele sunt pline, iar operațiile chirurgicale – suspendate. De altfel, în clasamentul publicat de Corriere della Sera, săptămâna aceasta România s-a clasat pe locul trei la numărul de decese raportat la populație, după Bulgaria, aflată pe primul loc, și Brazilia, dar înainte de SUA și Mexic. (Rata vaccinării este de 33% în România și de doar 22% în Bulgaria, cele două țări situându-se în coada Europei.)

La capitolul paradoxuri, merită subliniat și un articol din Miami Herald, care preia la rândul său un studio publicat pe 1 novembre în Frontiers in Psychology, care găsește că pentru foarte mulți, izolarea impusă de pandemie a avut și foarte mari efecte benefice: unii au învățat limbi străine, și-au reconsiderat situația socială, economică și afectivă, sau pur și simplu s-au (re)obișnuit să nu mai depindă de alții. Dar, desigur, asta nu înseamnă că pentru foarte mulți nu s-a ajuns la singurătate sau depresie, cel puțin în vara anului trecut, 2020.

În acest timp, cum o anunță Washington Post, începând din 4 ianuarie, vaccinarea va deveni cvasi-obligatorie pentru mai bine de 100 de milioane de angajați americani. Administrația Biden a decis că toți angajații nevaccinați ai companiilor care au mai mult de 100 de salariați vor trebui să facă un test de Covid săptămânal, pe cheltuiala lor. Decizia, care urmărește să facă SUA “să iasă definitiv” din pandemie, se confruntă cu opoziția republicanilor.

Zbor peste un cuib de cuci la Sofia

Bulgaria a mai fost sever criticată ieri și de către Comitetul anti-tortură al Consiliului Europei. Bulgaria este criticată de Comitet pentru situația gravă din instituțiile și spitalele sale psihiatrice.

Comitetul scrie că a atras atenția în mod sistematic, de 25 de ani încoace, tuturor guvernelor de la Sofia, fără ca situația să se îmbunătățească în vreun fel.

Și la Glasgow se zboară mult

Spre deosebire de Boris Johnson, care s-a întors de la Glasgow la Londra cu un Airbus privat, în loc să meargă patru ore cu trenul, alte personalități au preferat să vină cu avioane de pasageri la conferința despre... ecologie și salvarea planetei. Cu totul, Libération a calculat că nu mai puțin de 400 (!) de avioane private au aterizat la Glasgow pentru conferința COP26, presupusă a apăra clima.

Până și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a zburat în avion privat la Glasgow pentru a vorbi despre «momentul adevărului». Din cele 34 de călătorii oficiale ale sale în străinătate, inițiatoarea a ceea ce se numește Green Deal a folosit de 18 ori avioane private. Ba chiar odată pentru un traseu de numai 50 km, cum a revelat-o ziarul britanic The Telegraph. Anturajul lui von der Leyen explică însă că acele călătorii «nu erau realizabile cu avioane de pasageri».

Cum o scrie tot Libération, dacă era de așteptat ca Jeff Bezos, omul cel mai bogat de pe planetă, să zboare la Glasgow cu un avion privat, deși prezența sa nu era câtuși de puțin necesară acolo, el înșirând niște banalități în fața adunării de șefi de stat, în schimb Leonardo DiCaprio a venit cu un zbor normal de pasageri.

Nu însă și prințul Charles, care în ciuda angajamentului său afișat pentru ecologie a venit cu un avion privat. Asta după ce luna trecută, prințul Charles afirma că și-a modificat automobilul Aston Martin pentru a-l face să funcționeze cu un combustibil «bazat pe un surplus de vin alb englezesc și zer rămas de la fabricarea brânzeturilor». În 2019, «the Royals» și-au dublat amprenta de dioxid de carbon legată de călătoriile de afaceri în raport cu anul precedent, potrivit raportului fiscal al casei Windsor.

În vremea aceasta, scrie The Washington Post, SUA și 20 de alte țări au anunțat ieri că începând de anul viitor nu vor mai investi o centimă în proiectele internaționale bazate pe combustibili fosili. Asta va dirija 18 miliarde dolari pe an spre energia durabilă, curată. Cu toate astea, predicțiile rămân negative: un nou raport al ONU găsește că statele nu investesc suficient pentru a se pregăti să înfrunte dezastrele climaterice.

2021: anul literaturii africane

În sfârșit, presa din Marea Britanie și din Franța scrie pe larg despre surpriza acordării simultane a prestigioaselor premii literare Goncourt și Booker Prize, laureații fiind din nou doi scriitori africani: în Franța, premiul Goncourt i-a fost acordat lui Mohamed Mbougar Sarr, scriitor senegalez de numai 31 de ani; în vreme ce Booker Prize britanic i-a fost decernat scriitorului sud-african (alb) Damon Galgut.

În Franța, de la afganul Atiq Rahimi, în 2008, premiul Goncourt nu mai fusese atribuit unui străin care scrie în franceză.

Adăugând la asta faptul că premiul Nobel pe anul acesta i-a fost acordat scriitorului din Tanzania Abdulrazah Gurnah, anul 2021 se arată a fi cel mai exuberant an din istorie pentru literatura de pe continentul african, atât anglofonă, cât și francofonă.

Ziua în care URSS-ul a dispărut

În sfârșit, tot la capitolul ultimelor apariții editoriale, Libération are (doar în ediția pe hârtie) un interviu cu Andrei Graciov, fostul atașat de presă al lui Mihail Gorbaciov, cu ocazia traducerii în franceză a cărții sale «Ziua în care URSS-ul a dispărut».

Graciov era împreună cu Gorbaciov în seara de 25 decembrie 1991, când acesta a anunțat în direct la televiziune că demisionează.

Anterior, avusese loc referendumul din martie cu privire la menținerea URSS-ului, ceea ce avea să se dovedească o eroare istorică: deși participarea a fost masivă, iar 80% din cei intervievați s-au declarat pentru URSS, 6 republici din 15 nu au participat la referendum, ceea ce nu putea să nu ducă, de facto și de jure, la dizolvarea Uniunii. Era vorba de cele trei țări baltice, Georgia, Armenia și Moldova.

Comunismul căzuse deja de doi ani, odată cu zidul Berlinului, în noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1989. Cum o scrie tot Libération, «în noaptea aceea, Gorbaciov dormea».

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

Vezi comentarii

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG