Linkuri accesibilitate

Lecţia prezidenţialelor: legislaţie defectuoasă şi învechită


O analiză post electorală realizată de CEC cu sprijinul Consiliului Europei sugerează că alegerile prezidențiale din 2020 s-au desfășurat într-un cadru legal defectuos.

Unele prevederi ale Codului electoral contravin Codului administrativ ceea ce împiedică buna examinare a contestațiilor. Parlamentul nu a adoptat modificările necesare pentru a asigura un proces electoral corect şi a desconsiderat recomandarea Curții Constituționale de a penaliza implicarea bisericii în campanie. Votarea în diaspora şi în regiunea transnistreană a rămas problematică. Ce ar trebui să se întreprindă pentru a evita aceste şi alte probleme în scrutinele ulterioare?

Lecția alegerilor: legislație defectuoasă, sistem electoral învechit
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:59 0:00
Link direct

Cele mai multe reproșuri pentru defectele scrutinului prezidențial sunt adresate de către experți și observatori Parlamentului care a evitat, din motive neclare, să îmbunătățească legislația electorală. Până la scrutin erau înregistrate în Legislativ mai multe proiecte de modificare a Codului Electoral care până azi se prăfuiesc în sertare. Este vorba întâi de toate de modificările elaborate de CEC şi organizaţii neguvernamentale care au fost agreate de instituții internaționale, inclusiv de Comisia de la Veneţia şi OSCE. Proiectul de modificări a fost votat vara trecută doar în prima lectură, ulterior fiind abandonat de majoritatea parlamentară de atunci PSRM-PD, a amintit în cadrul dezbaterii post-electorale organizată de CEC şi Consiliul Europei şeful misiunii de observare a alegerilor din cadrul Asociaţiei Promo-LEX Pavel Postică:

Deputaţii au uitat să ajusteze acest proiect la recomandările partenerilor internaţionali

„În graba de a înregistra acest proiect de lege deputaţii au uitat să ajusteze acest proiect la recomandările partenerilor internaţionali şi să-l voteze în lectură finală. Şi aici o primă responsabilitate este pe seama Parlamentului în faptul că au eşuat în a aproba acel proiect de lege evident ajustat la recomandările cel puţin ale partenerilor internaţionali, dacă nu vor să asculte de opiniile organizaţiile societăţii civile din R. Moldova.”

Acel proiect de amendamente ar fi trebuit să soluționeze mai multe probleme pe care Curtea Constituţională le-a semnalat fără drept de tăgadă încă în 2016, după scrutinul prezidențial de atunci, obligând Legislativul să le înlăture. Este vorba de probleme legate, între altele, de transportarea organizată a alegătorilor, de coruperea lor, de implicarea bisericii în campanie, de soluționarea contestațiilor, precum şi de folosirea discursului de ură. Întrucât amendamentele la legislația electorală continuă să zacă în Parlament, aceste abateri s-au repetat în recenta campanie prezidențială, constată Pavel Postică:

„Curtea Constituţională nu consideră că toate fraudele care au loc în scrutinul electoral pot duce la invalidarea alegerilor sau la recunoaşterea ilegalităţii alegerilor. Este adevărat, dar din punctul nostru de vedere este mult mai grav atunci când fraudele rămân nepedepsite şi aici este critica noastră principală la adresa autorităţilor responsabile de organizarea scrutinului, soluționarea contestațiilor. O să reiterez adresa din 2016 a Curţii Constituţionale care a obligat Parlamentul să vină cu soluţii practice în vederea soluţionării contestaţiilor ceea ce din păcate nu s-a întâmplat.”

Pavel Postică
Pavel Postică

O altă lecţie a scrutinului prezidențial este nevoia de a aplica mecanisme alternative de vot, pornind de la dificultățile întâmpinate de alegătorii din diaspora şi incidentele raportate la secțiile de votare destinate alegătorilor din regiunea transnistreană. Pavel Postică aminteşte că în Parlament sunt înregistrate proiecte de modificare a Codului Electoral care conțin măsuri suplimentare şi alternative de exercitare a dreptului de vot, proiecte blocate până acum de interesele politicienilor.

Secretarul general al Ministerului de Externe Eugeniu Revenco afirmă că incertitudinile legate de procesul de votare în diaspora pornesc de la faptul că nu se cunoaşte cu exactitate numărul votanților moldoveni aflaţi în străinătate. El este de părere că propunerea CEC de a mări numărul de buletine de vot de la 5 mii la 10 mii de buletine per fiecare secție din străinătate nu are cum să producă efectul scontat pentru că nu se va putea face faţă unui flux atât de numeros de votanţi.

O soluţie mai bună ar fi, potrivit lui Eugeniu Revenco, majorarea numărului de secţii de votare în localităţile în care se votează mai activ. O altă soluţie ar fi ca înregistrarea prealabilă a alegătorilor, luată în calcul atunci când se decide câte secţii să fie deschise în fiecare ţară, să fie o preconditi obligatorie. Eugeniu Revenco aminteşte că la scrutinul din 2020 mai puţin de 25 la sută din cei care s-au prezentat la urne s-au înregistrat prealabil. El consideră că înregistrarea obligatorie ar optimiza, procesul de votare întrucât s-ar face în baza unor liste ale alegătorilor prestabilite de CEC şi ar asigura previzibilitatea necesara pentru buna organizare a procedurilor de votare. Cea mai bună opţiune, potrivit secretarului de stat, ar fi totuşi aplicarea mecanismelor alternative de vot, intre care votul electronic fiind deja unul testat cu succes de mult state.

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG