Linkuri accesibilitate

Dorin Cimil: penalizarea discursului de ură - o restanță a Parlamentului


Dorin Cimil, președintele CEC, 11 februarie 2021

În situația de criză sanitară, economică ar putea să se aprofundeze si o criză politică când mai multe grupuri politice și sociale cer alegeri anticipate, iar deputații anunță că au format o majoritate parlamentară, Europa Liberă a discutat cu președintele Comisiei Electorale Centrale, Dorin Cimil.

Președintele CEC, Dorin Cimil, despre criza politică și soluția anticipatelor
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:09:41 0:00
Link direct

Europa Liberă: Deocamdată nu este clar dacă se va ajunge la declanșarea alegerilor parlamentare anticipate, dar dacă în eventualitatea că parlamentul ar decide că trebuie să fie organizate alegeri parlamentare anticipate, de unde luați bani?

Dorin Cimil: „Trebuie să respectăm prevederile Codului Electoral, care prescrie o procedură de organizare a alegerilor, atât a celor ordinare, cât și anticipate. Pentru toți trebuie să fie clar că unica sursă de finanțare a alegerilor este bugetul național de stat. Ceea ce înseamnă că vom veni cu un demers către Guvernul R. Moldova, care administrează acest buget, ca să ne ofere sursele necesare pentru organizarea și buna petrecere a alegerilor, atât pentru o funcționare normală, cât și pentru riscurile care sunt determinate de COVID-19.”

Europa Liberă: Premierul interimar, Aurel Ciocoi, răspunzând și el la această întrebare, spunea că în rezerva de stat ar fi bani suficienți și CEC-ul a făcut o estimare și a anunțat că, aproximativ, ar trebui 114 milioane?

Este un calcul aproximativ, în situația în care se vor deschide peste hotare 150 de secții de votare...

Dorin Cimil: „Exact. Am avut și o interpelare de la un deputat al R. Moldova, care ne-a solicitat o estimare economică a unor eventuale alegeri și pentru data solicitării am făcut un calcul, este un calcul aproximativ, al unor necesități, bazat pe toate prevederile legale, și, în situația în care se vor deschide peste hotarele R. Moldova 150 de secții de votare.”

Europa Liberă: Exact atâtea cât au fost bugetate și la alegerile prezidențiale din 2020.

Dorin Cimil: „Reieșind din suma dată și din prețurile la momentul respectiv.”

Europa Liberă: Apropo, alegerile prezidențiale din anul trecut au costat 149 de milioane, îmi pare că...

Dorin Cimil: „Cred că 143.”

Europa Liberă: Și asta chiar dacă atunci ați cerut mai mult, 167, dar ați făcut economii.

Dorin Cimil: „Am făcut economii, atât din banii acordați pentru procurarea echipamentului anti-COVID, am întors bugetului de stat mai mult de 8 milioane de lei, și am făcut economii și din acei bani care urmau să fie preconizați pentru acoperirea tuturor funcționalităților electorale. Mă refer la salarii, plăți ș.a.m.d. Singurele plăți neprevăzute au fost plățile pentru secțiile de votare de peste hotare, în care, între turul întâi și doi al alegerilor parlamentare, am avut modificări de sedii, de locații pentru unele secții de votare de peste hotare și în acest scop am avut și niște cerințe de finanțare suplimentară din partea Ministerului de Externe, sumă pe care am alocat-o către minister, ca să achite costurile suplimentare, în acest sens. Costurile suplimentare se referă la plătirea spațiilor mai mari, plătirea serviciilor, paza, funcționarii electorali etc.”

Europa Liberă: Dar trebuie să precizăm, totuși – alegerile prezidențiale s-au desfășurat în două tururi, alegerile parlamentare se desfășoară într-un singur tur.

Dorin Cimil: „De aceea și estimarea prealabilă este una mai mică, ca și cost, decât alegerile prezidențiale, care, de obicei, în R. Moldova, dar și în alte țări, se organizează în două tururi.”

Restanțe sunt la modificarea și completarea Codului Electoral...

Europa Liberă: Deputații mai au restanțe la modificarea Codului electoral. Per ansamblu, autoritățile statului au încă multe restanțe la îmbunătățirea Codului electoral?

Dorin Cimil: „Exact, restanțe sunt la modificarea și completarea Codului Electoral, sunt mai multe inițiative legislative în acest sens, pentru o parte din ele deja am dat aviz asupra acestor proiecte de lege, dar țin să vă amintesc că a fost votat în prima lectură proiectul 263, din august, 2020, care prevede un șir de modificări și completări la Codul Electoral. Acest proiect are și un aviz al Comisiei de la Veneția și de la OSCE/ODIHR, care, în fond, apreciază pozitiv acele abordări care sunt în textul proiectului de modificare a Codului electoral. Și noi, făcând o analiză a procesului electoral care a avut loc în scrutinul prezidențial, am văzut că neadoptarea modificărilor a adus un impact negativ. Această analiză va fi încă o dată elucidată la conferința post-electorală, pe care o organizăm pe 18-19 februarie, adică săptămâna viitoare.”

Europa Liberă: Eventual, dacă aleșii poporului decid să se declanșeze alegerile parlamentare anticipate, mai e timp ca să fie modificată legislația?

Dorin Cimil: „Am primit și o solicitare din partea Comisiei juridice numiri și imunități de a ne expune până la data de 15 ianuarie, curent, asupra propunerilor de îmbunătățire a proiectului 263. Momentan, examinăm aceste propuneri și ne vom expune parlamentului printr-o notă informativă, în acest sens.”

Europa Liberă: Care sunt lecțiile pe care le-ați învățat după scrutinul din anul trecut?

Dorin Cimil: „Lecțiile sunt multe și din multe domenii. Mă refer la modul de comportament al partidelor politice în cadrul campaniei electorale. Am văzut că acest comportament s-a soldat și cu adresarea Curții Constituționale, care vine cu o apreciere a discursului de ură și de instigare la ură care s-a stabilit între concurenții electorali. Avem multe cazuri administrative și cereri puse pe rol în cadrul instanțelor de judecată. Acest fenomen, cu părere de rău, este răspândit și afectează grav atât imaginea partidului, cât și imaginea concurentului electoral. Dar vreau să menționez că, în acest sens, ne-am propus o completare a Codului Electoral prin proiectul 263, însă nu a fost susținut și vedem un exemplu clar când Parlamentul nu preia o inițiativă bună legislativă de a reglementa și de a penaliza la sânge rece o persoană care-și permite să dezvolte un discurs de instigare la ură sau să facă anumite aprecieri rasiste, sexiste sau de alt gen în campania electorală.”

Am văzut cât costă păstrarea sănătății funcționarilor electorali...

Europa Liberă: Asta e o lecție. Alte lecții?

Dorin Cimil: „Alte lecții țin de modul de organizare a modului de funcționare a organelor electorale pe timp de pandemie. Practic, toate acțiunile s-au desfășurat pe un timp nefast, în condiții absolut improprii unui proces electoral ordinar. Am văzut cât costă păstrarea sănătății funcționarilor electorali și am văzut că au fost și breșe, sau carențe, în situația în care monitorii au semnalat că, în multe cazuri, nu au fost respectate, elementar, condițiile de protecție.”

Europa Liberă: Câte cazuri de îmbolnăvire a funcționarilor electorali ați avut?

Dorin Cimil: „Au fost semnalate câteva cazuri din nordul R. Moldova, chiar după primul tur de scrutin, unde noi am operat modificări în componența birourilor electorale, patru-cinci cazuri, și unde am recurs la modificarea sau a componenței integrale, sau a componenței parțiale a acestor birouri, ca ele să fie funcționale. O dată statistică despre numărul de îmbolnăviri rezultate în urma alegerilor nu există. Iar faptul că acest exercițiu de îndestulare cu materiale anti-Covid, cu condiții sanitare elementare s-a reușit – au remarcat și observatorii naționali, și cei internaționali, care au apreciat la un nivel înalt activitatea CEC-ului în sensul dat.”

Europa Liberă: Astăzi ne puteți contura o situație reală? Totuși, cum ar putea participa cetățenii cu drept de vot din stânga Nistrului la alegerile din R. Moldova?

Votul prin corespondență poate fi una dintre alternativele votului propriu-zis...

Dorin Cimil: „Nu numai această categorie de persoane, dar și persoanele care se află momentan peste hotarele R. Moldova, într-o altă țară decât R. Moldova, mă refer la Europa, America, Asia – pot participa prin dezvoltarea în cadrul legislativ a unor metode alternative de vot, cum ar fi votul prin corespondență, votul electronic, votul de mai multe zile, votul organizat în anumite centre mari comerciale, unde fiecare persoană are posibilitatea ca până la ziua propriu-zisă a votării să-și exprime votul, prin plasarea buletinului în urna de vot. Aceste proceduri sunt deja dezvoltate în plan internațional, ne sunt cunoscute și nouă, și noi, la rândul nostru, ducem mesajul către politicieni, către partidele politice, către guvernare, pentru a elabora mecanisme alternative de vot, care să poată asigura dreptul de vot oricărei persoane, oriunde s-ar afla.”

Europa Liberă: Deci, votul prin corespondență înseamnă astăzi votul în parlament, decizia aleșilor poporului să adopte acest lucru?

Dorin Cimil: „Exact. Votul prin corespondență poate fi una dintre alternativele votului propriu-zis. Votul electronic, la fel, poate fi una dintre alternative și mai sunt și alte modalități, care urmează a fi implementate.”

Europa Liberă: Care altele?

Dorin Cimil: „Votul preventiv. Urna de vot, în condițiile respective, este plasată într-un centru comercial, unde este acces pentru mai multe persoane sau într-un alt centru de acces ușor, sau liber, și persoanele pot vota, fie în cadrul Ambasadei sau fie în cadrul altor centre, înainte de ziua votului. Sunt numărate în practica electorală mai mult de șapte modalități de vot alternativ.”

Europa Liberă: Probabil, pentru Moldova, cele mai realiste ar fi acestea două, votul prin corespondență și votul electronic, care, în perioada imediat următoare, dacă decide parlamentul, ar putea să fie aplicat.

Dorin Cimil: „Exact. De aceea am și punctat doar aceste două modalități, pe motiv că, după părerea noastră, ele sunt cele mai comode pentru situația R. Moldova și implică cheltuieli posibil să fie acoperite.”

Vezi comentarii

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG