Linkuri accesibilitate

Legea ce ar pedepsi eficient discursurile instigatoare la ură, tergiversată în Parlament


Curtea Constituțională a cerut deputaților, printr-o adresă, să adopte mecanisme de control și de sancționare promptă pentru „prevenirea și combaterea discursurilor bazate pe ură între concurenții electorali, inclusiv în mediul on-line și rețelele de socializare”. În recenta campanie electorală, organizații ce au monitorizat scrutinul s-au arătat îngrijorate de numărul în creștere a discursurilor bazate pe ură și prejudecăți, multiplicate de concurenții electorali. Apărătorii drepturilor omului din 2016 încearcă să promoveze un proiect de lege care ar pedepsi discursurile instigatoare la ură. În acel an, proiectul a trecut de prima lectură în Parlament, însă nu a mai ajuns să fie dezbătut în lectură finală. De ce deputații tergiversează adoptarea legii?

Legea ce ar pedepsi eficient discursurile instigatoare la ură, tergiversată în Parlament
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:54 0:00
Link direct

Judecătorii Înaltei Curți nu sunt la prima cerere formulată în adresa deputaților, prin care solicită să ajusteze legislația cu privire la discursul de ură. În 2016, după campania electorală ce i-a avut drept protagoniști principali tot pe Maia Sandu și Igor Dodon, Curtea Constituțională atrăgea atenția asupra, citez, „implicării agresive a reprezentanților Mitropoliei Moldovei în alegeri prin utilizarea limbajului extrem, xenofob, homofob și sexist, adresat unui candidat electoral”.

Un astfel de tip de discurs este foarte rar sancționat de autoritățile publice...
Irina Corobcenco

În acel an, în parlament a fost dezbătut în primă lectură proiectul de lege 301, care urma să pedepsească eficient discursurile instigatoare la ură. La patru ani distanță, documentul continuă să adune praf în sertarele deputaților. Irina Corobcenco, din cadrul Asociației Promo-Lex, specializată pe identificarea discursului de ură, spune că în acest an, monitorizările organizației arată că numărul cazurilor de discurs de ură în campania electorală a fost aproape dublu mai mare față de anul trecut.

„Un astfel de tip de discurs este foarte rar sancționat de autoritățile publice. Atâta timp cât nimeni nu se adresează cel puțin la Consiliul Audiovizualului, Consiliul pentru egalitate sau în instanță, acest discurs rămâne nesancționat, practic, și e foarte greu de controlat atâta timp cât el se manifestă în mediul online.”

Experta Promo-Lex atrage atenția că așa cum sunt formulate astăzi prevederile din Codul Penal și cel Contravențional ce ar trebui să sancționeze încercările de a răspândi intoleranță în societate este anevoios să-i tragi la răspundere pe promotorii discursurilor de incitare la ură.

În prezent, proiectul de lege este „înghețat” în Comisia juridică pentru numiri și imunități, spune deputata Doina Gherman, președinta comisiei parlamentare pentru drepturile omului. Ultima dezbatere reală pe marginea acestui subiect a avut loc în iunie anul trecut, documentul fiind ajustat și la realitățile vremii. De atunci, se bate pasul pe loc spune deputata:

„Din păcate, proiectul de lege fiind votat în lectura întâi, se prăfuiește pe rafturile parlamentului deja mai mult de patru ani. În condițiile în care noi, în campania alegerilor prezidențiale, am atestat o creștere a discursului de ură. De altfel, în vara anului 2019, în perioada guvernării Maia Sandu, împreună cu ministerul justiției am definitivat varianta finală, am organizat consultări publice, din păcate atunci a fost ultima ședință la care s-a discutat, pe platforma parlamentară, acest proiect de lege. De fapt, ce așteptăm noi este raportul Comisiei juridice pentru lectură finală. Este foarte clar că socialiștii sunt categoric împotriva votării acestui proiect de lege, din păcate.”

Socialiștii sunt categoric împotriva votării acestui proiect de lege...
Doina Gherman

De ce pedepsirea practică a discursului de ură este trecută cu vederea de legiuitori? Pentru că tocmai politicienii sunt cei care cel mai frecvent promovează un comportament discriminatoriu, constată Secretara generală în cadrul Platformei pentru Egalitate de Gen, Nina Lozinschi. Ea mai spune că autoritățile au rămas în urmă și în ce privește monitorizarea platformelor prin care sunt multiplicate asemenea discursuri, cum ar fi rețelele sociale sau așa numitele site-uri clonă:

„Când tu ai un asemenea proiect de lege care reglementează clar și te pune în situația de a fi mai atent la ceea ce spui pentru toate categoriile de subiecți, atunci oamenii încă nu sunt destul de pregătiți ca să-și cizeleze mesajul lor către cetățeni. Mă refer la mesajul politic al persoanelor publice. Tu, adoptând un asemenea proiect de lege, practic te autocenzurezi, și atunci poate fi o cauză de ce nu este interes atât de mare pentru a promulga un astfel de proiect de lege.”

Activiștii pentru drepturile omului constată că legislația în ce privește sancționarea discursurilor de ură și instigare la discriminare reprezintă doar un prim pas în pedepsirea eficientă a acestor infracțiuni. La fel de importante sunt regulamentele și procedurile care vor permite punerea în aplicare a legii și instruirea funcționarilor ce ar urma să monitorizeze și să pedepsească mesajele ce răspândesc intoleranța în societate.

XS
SM
MD
LG