Linkuri accesibilitate

Retrospectiva săptămânii: Umbra urii și a corupției peste societatea moldovenească


​​​​​​​Uniunea Europeană a spus săptămâna aceasta că vrea să o sprijine pe viitoarea președintă Maia Sandu.

Ea e considerată de un înalt diplomat drept „ultima șansă ca Moldova să nu ajungă un stat eșuat”, dar tot Uniunea Europeană a criticat aspru o serie de legi ale noii majorități parlamentare a Partidului Socialiștilor și blocului Pentru Moldova. Aceste evoluții sunt analizate de Diana Răileanu și invitații ei, Veaceslav Berbeca de la Institutul „Viitorul” și Nina Lozinschi, secretara generală în cadrul Platformei pentru Egalitate de Gen, în rubrica „Retrospectiva săptămânii politice”.

Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko, s-a făcut remarcat în această săptămâna după ce la un forum dedicat integrării europene a R. Moldova, a declarat că „o parte a elitei politice de la Chișinău face eforturi mari pentru a ajunge la cel mai jos nivel al relațiilor cu Uniunea Europeană”.

Președinta aleasă a R. Moldova, Maia Sandu, și Peter Michalko, ambasadorul UE la Chișinău
Președinta aleasă a R. Moldova, Maia Sandu, și Peter Michalko, ambasadorul UE la Chișinău

Făcând referire la alianța „de facto” din Parlament, formată din socialiști și platforma „Pentru Moldova”, Peter Michalko s-a arătat uimit de „modul rapid în care se fac alianțe netransparente bazate pe interese ascunse” și care „au reușit să ajungă foarte repede la un dialog și să revină la vechile tradiții – de la trafic de țigări la subminarea statului de drept și a practicilor democratice”.

Analistul politic Veaceslav Berbeca de la Institutul „Viitorul” constată că Uniunea Europeană se află acum într-o situație delicată: pe de o parte, promite să o sprijine pe președinta aleasă, Maia Sandu, pe de altă parte, orice sprijin, inclusiv financiar, va fi gestionat de actualul guvern și parlament:

Ceea ce face Igor Dodon prin intermediul coaliției sale din Parlament practic destabilizează R. Moldova

Președinta Maia Sandu va trebui să depună eforturi foarte mari astfel încât să convingă partenerii occidentali să sprijine R. Moldova, dar asta va fi insuficient. Probabil va trebui de depus eforturi legale, inclusiv presiune politică pe actuala guvernare, mă refer la actuala coaliție din Parlament ca să abandoneze mai multe proiecte pe care le-a inițiat, inclusiv să fie atacate în Curtea Constituțională ca să nu treacă. Deci, una dintre pârghii este Curtea Constituțională, dar evident asta nu este suficient, pentru că Înalta Curte își expune punctul de vedere pe neconstituționalitatea legilor, atunci când acestea au fost adoptate în mod legal, dar pot provoca daune R. Moldova, atunci trebuie folosite alte pârghii, politice în mod special, fiindcă anumite proiecte inițiate creează niște bombe cu efect întârziat. Ceea ce face Igor Dodon prin intermediul coaliției sale din Parlament practic destabilizează R. Moldova.”

Dincolo de provocările politice cu care se confruntă actualul parlament, până la următorul scrutin legislativul mai are sarcina să pună la punct legislația cu privire la discursul de ură. Și asta pentru că joi, când au validat rezultatul alegerilor prezidențiale din noiembrie, judecătorii Curții Constituționale au cerut deputaților, printr-o adresă, să adopte mecanisme de control și de sancționare promptă pentru „prevenirea și combaterea discursurilor bazate pe ură între concurenții electorali, inclusiv în mediul on-line și rețelele de socializare”.

Secretara generală în cadrul Platformei pentru Egalitate de Gen, Nina Lozinschi, consideră că pe lângă prevenirea discursului de ură, ar trebui prevenit și cel sexist, care nu face decât să multiplice stereotipurile de gen:

Ne-am dori ca să se găsească mecanisme prin care s-ar denunța limbajul sexist și violent în spațiul public

Pe lângă asta, ar fi salutabil inclusiv și reglementarea spațiului on-line, în care atât candidații, cât și candidatele le utilizează în campaniile electorale pentru a arunca cu sexisme și diferite forme de hating, incitare la ură și cyber-bulling inclusiv. Respectiv, asta trebuie luat în considerare și este și o recomandare din cadrul Platformei pentru Egalitate de Gen. Bineînțeles, ne-am dori ca atunci când se va discuta în parlament să se găsească și niște mecanisme prin care s-ar denunța limbajul sexist și violent în spațiul public, inclusiv rețele sociale. Și bineînțeles, sancționarea protagoniștilor care le folosesc. Noi înțelegem că în ultimul timp candidații și candidatele îmbracă mănuși albe pentru a nu le folosi direct în dezbateri electorale, dar susținătorii și echipele lor sunt destul de înarmate, deci, nu folosesc candidații mesajele de discriminare, ci echipele lor. Prin urmare, sunt binevenite completările de rigoare.

Experta în egalitate de gen consideră că la recentul scrutin alegătorii moldoveni care s-au informat de pe internet, au fost puși la grea încercare. Și asta pentru mediul virtual a fost la greu utilizat pentru propagarea falsurilor. Se pare că politicienii moldoveni ar fi înțeles că, spre deosebire de presa tradițională, care este atent monitorizată, cea din online este ocolită de lupa instituțiilor ce veghează buna funcționare a mass-media.

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG