Reforma justiției din R. Moldova este inspirată din cea albaneză. În 2016, acolo au fost introduse 17 modificări constituționale care au permis efectuarea vettingului magistraților. Astfel, a fost creată o comisie independentă de calificare, care evaluează judecătorii din trei puncte de vedere: activele financiare, istoricul personal și profesional. Potrivit planului autorităților albaneze, reforma ar fi trebuit să se încheie în 2022, însă termenul a fost prelungit cu 2 ani. Până la 1 ianuarie 2024, comisia de calificare a evaluat 728 de magistrați și a emis 515 decizii, restul cazurilor fiind încă în proces de examinare.
Deciziile comisiei de calificare pot fi contestate la Camera Specială de Apel, care activează pe lângă Curtea Constituțională a Albaniei. Membrii celor două organe sunt numiți de președintele țării și monitorizați de donatori internaționali prin intermediul unui alt organ - Operațiunea de monitorizare internațională (OMI). Membrii OMI sunt numiți de donatorii internaționali și sunt asistați de doi comisari publici, numiți de Parlament. Deciziile Camerei Speciale de Apel pot fi atacate direct la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO).
Raportul „Procedura de vetting în Republica Moldova: analiză comparativă a modelului moldovenesc și a celui albanez” a fost realizat pentru Freedom House de Andrea Mazelliu, lector și doctorand la Facultatea de Drept a Universității New York din Tirana.
Efectele reformei albaneze
În timpul reformei, practic pe 2 ani a fost blocată activitatea Curții Supreme de Justiție și a Curții Constituționale, din motivul că numai doi judecători ai Înaltei Curți și un judecător al Curții Constituționale au promovat vettingul.
Autorul raportului atenționează că „R. Moldova s-ar putea confrunta cu provocări similare celor din Albania”, unde, la un moment dat, funcțiile la toate nivelurile instanțelor au rămas vacante și dosarele au fost puse pe pauză luni de zile, ceea ce a dus la blocarea întregului sistem judiciar al țării.
În Albania există păreri împărțite dacă reforma și-a atins scopul și a fost una obiectivă. În raport sunt citați criticii reformei, care invocă numiri controversate, cazuri de presiuni externe asupra comisiei de vetting și obstacolele pentru accesul cetățenilor la justiție, în general.
Conform unui sondaj național din 2022, citat în raport, doar 30% din respondenți consideră că vettingul a redus corupția în sistemul judiciar, în timp ce 35,7% cred că acesta nu a avut niciun impact asupra reducerii corupției.
În 2019, CEDO a stabilit în cauza „Xhoxhaj contra Albanei” că în procesul de vetting au fost respectate standardele internaționale. În cazul procurorului Sevdari, CEDO a constata demiterea disproporțională și a dispus repetarea vettingului. Iar în speța „Cani contra Albaniei”, Curtea a stabilit că unul dintre membrii Camerei Speciale de Apel a fost numit ilegal și a dispus reevaluarea reclamantului.
Cauza „Thanza vs. Albania” a fost primul caz în care CEDO a constatat o încălcare a dreptului la un proces echitabil de către un organ de vetting.
Prevettingul și vettingul din Moldova
Principala deosebire a reformei moldovenești de cea albaneză este faptul că este desfășurată fără modificări constituționale. „Lipsa unui temei constituțional pentru crearea organelor de vetting ridică semne de întrebare referitor la vulnerabilitatea posibilă a acestora în viitor la presiuni politice din partea altor segmente ale puterii”, crede autorul raportului.
Evaluările sunt efectuate de trei comisii separate. Comisia pre-vetting a verificat integritatea etică și financiară a candidaților la funcțiile de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliului Superior al Procurorilor (CSP). Comisia de vetting al judecătorilor și-a început activitatea cu verificarea actualilor și viitorilor judecători ai Curții Supreme de Justiție (CSJ), urmează cei din curțile de apel și instanțele de fond. Comisia de vetting al procurorilor evaluează conducătorii Procuraturii Generale și toți angajații celor două procuraturi specializate. Rapoartele celor două comisii de vetting sunt confirmate de CSM și, respectiv, CSP.
Prima rundă de pre-vetting desfășurată în 2022 a fost declarată un „moment de cotitură” pentru reforma justiției din R. Moldova. Comisia pre-vetting a evaluat 49 de candidați la CSM și 20 de candidați la CSP. Doar 14 candidați la CSM (cinci judecători și nouă profesioniști cu experiență în domeniul juridic) și nouă candidați la CSP au promovat evaluarea. Procesul a fost lăudat de partenerii internaționali ai R. Moldova.
„Cu toate acestea, organizațiile profesionale care au monitorizat procesul de evaluare au concluzionat că acesta nu a fost suficient de conform cu principiile de echitate și imparțialitate”, menționează autorul raportului, Andrea Mazilliu.
El precizează că 28 de candidați care au picat pre-vettingul au contestat deciziile comisiei la CSJ. Instanța a menținut hotărârile comisiei doar în șase cazuri, iar în alte 22 acestea au fost anulate pentru încălcarea normelor procedurale și a principiului proporționalității.
Autorul raportului mai menționează că, înainte de începerea procedurii de evaluare, 20 din cei 25 de judecători ai CSJ au demisionat în semn de protest. „Această mișcare de împotrivire, care încă există în sistemul judiciar din Republica Moldova, îl poate aduce în impas”, crede expertul.
Cum poate fi îmbunătățit procesul de vetting
În opinia lui Andrea Mazelliu, dreptul de a contesta deciziile de evaluare la CSJ este o vulnerabilitate a procesului de reformare a justiției. Din cauza deficitului de judecători și a unui număr mare de dosare, examinarea contestațiilor ar putea dura prea mult.
„Pentru a asigura integritatea și realizarea procedurii de vetting în termenul stabilit, în cadrul Curții Constituționale a Republicii Moldova ar trebui înființată o cameră de apel cu un mandat clar și unic”, consideră autorul raportului.
De asemenea, el recomandă să fie definit mai clar conceptul de „integritate etică”. O altă sugestie este să fie create niște instituții independente care să supravegheze activitatea comisiilor de evaluare, în care să activeze comisari publici sau inspectori administrativi și, astfel, să fie asigurată imparțialitatea procesului.
„În cazul în care proiectul de evaluare și reformă din Republica Moldova nu va produce rezultate pozitive fără echivoc în timp util, acesta riscă să erodeze și mai mult încrederea publicului în sistemul de justiție”, spune Andrea Mazelliu.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
